Principale Pulitica Perchè Washington ùn hà micca spiegatu u Bombardamentu di l'Aeroportu LaGuardia di u 1975?

Perchè Washington ùn hà micca spiegatu u Bombardamentu di l'Aeroportu LaGuardia di u 1975?

Chì Filmu Per Vede?
 
Un aeroplanu s'appronta à tassì mentre un altru parte à l'aeroportu LaGuardia in New York. (Foto: Doug Kanter / AFP / Getty Images)



A settimana scorsa hà marcatu i 40 anni di unu di i peghju attacchi terruristi di a storia americana. U bumbardamentu di l'Aeroportu LaGuardia di New York u 29 di Dicembre di u 1975 hà tombu 11 innocenti è ne anu mutilatu 74 in più, assai d'elli gravemente. Pochi anu rimarcatu l'anniversariu, quantunque, forse perchè stu crimine spaventosu ùn hè mai statu risoltu è ferma un casu fretu.

A scena orribile hà guadagnatu molta attenzione à u mumentu. A bomba, equivalente à 25 bastoni di dinamita, hè stata piazzata in un armadiu à muneta in a zona di rivendicazione di bagaglii di u terminal centrale. Quandu hè detonatu subitu dopu à 6 ore è mezu di sera, l'esplosione hà sfracellatu un muru di armadietti, creendu una onda di metralla chì hà scimitu tutti quelli chì sò in u so caminu. I corpi sò stati sfracellati, i membri sò stati tagliatu. E telecamere TV anu catturatu a scena orribile. U sangue, mischjatu à millaie di litri d'acqua pompati da i pumpieri, si hè versatu in tuttu u terminal è in i tassì fora.

I cadaveri di l'11 morti sò stati macchiati, alcuni irriconoscibili, mentre chì parechje decine di feriti eranu vicini à a morte. Hè statu l'attaccu terroristu u più sanguinariu di i Stati Uniti in decennii, è New York City ùn viderebbe nunda di più finu à l'11 di settembre. In verità, LaGuardia hà avutu furtuna postu chì u bagagliu TWA era relativamente viotu intornu à a cena. Detonazione uni pochi ore nanzu, quandu era pienu di viaghjatori, averia tombu assai altri.

A scena di u crimine era stata guasi cancellata da i primi intervenenti chì cercavanu di luttà contr'à l'incendi è di salvà a vita. A bomba paria fatta in casa - micca u travagliu di i prufessiunali.

A NYPD avia pocu da travaglià. A scena di u crimine era stata guasi cancellata da i primi intervenenti chì cercavanu di luttà contr'à l'incendi è di salvà a vita. L'investigazioni anu da palisà a grossa dimensione è a cumpusizione di a bomba, è ancu u so primitivu timer-paria fattu in casa, micca u travagliu di prufessiunali-ma pocu altru. L'aeroporti di u paese anu ricevutu minacce di bomba dopu à l'atrocità di LaGuardia, travagliu di manivelle. Nisun terrorista di bona fede hà mai rivendicatu a responsabilità di l'attacu.

Ed Dreher di u NYPD, capimachja di i detectives di Queens, hà guidatu una task force cun centinaie d'investigatori, chì rapresentanu a so forza, l'FBI è diverse agenzie lucali è federali, è sò scappati in furia. À a mità di l'anni 70, u terrurismu era diventatu cumunu, ma l'attacchi di vittime di massa eranu rari. A maiò parte di i terroristi in quelli tempi circavanu di mandà missaghji pulitichi più cà di tumbà innocenti.

Quì LAGBOMB, cum'è u FBI hà chjamatu l'inchiesta, era diversu. Postu chì nisuna rivendicazione credibile di respunsabilità hè emersa, a squadra di Mr. Dreher suspettava di più in più chì u massacru era statu un sbagliu. A bomba primitiva forse era stata cronometrata in modo incorrettu da i terruristi principianti è duvia detonà quandu u terminal era vacante, o guasi.

Ma quessa era una speculazione, cume era a putenza. Quasi un annu prima, in ghjennaghju 1975, i terroristi portoricani anu rivendicatu bumbardendu a storica Taverna Fraunces in Broad Street, uccidendu quattru, ma ùn ci era nunda chì li ligassi à LAGBOMB. L'investigatori anu cuntrollatu ancu i gruppi cunnisciuti per esse attivi in ​​a zona di New York - l'Organizazione di Liberazione di Palestina è a Lega di Difesa Ebraica eranu in cima à sta lista - ma, dinò, ùn ci era simpliciamente alcuna prova chì li ligessi à u crimine. Mancu ci hè statu un mutivu rilevabile per quessa chì l'OLP o a JDL bombarderanu LaGuardia senza rivendicà a so responsabilità. In pochi mesi l'inchiesta di LAGBOMB hè stata bluccata, ùn pudendu pruduce alcun suspettatu seriu.

Dopu, di colpu, un suspettatu credibile affaccò à a porta di u sgiò Dreher. U 10 di settembre di u 1976, u Volu 355 di u TWA, un Boeing 727 cù 41 passeggeri, partì da LaGuardia in direzzione di Chicago. Un pocu più di una ora è mezu in u viaghju, cinque pirati anu pigliatu u cuntrollu di l'aviò, annunzendu ch'elli avianu una bomba. In fatti, era falsu.

Dopu à mesi di falsi avviamenti, u casu si spalancava largamente - i detettivi anu pensatu ch'elli avianu da ottene una cunfessione - allora u FBI si hè presentatu è hà pigliatu u so omu.

Anu luttatu per una Croazia libera, anu annunziatu i terroristi dilettanti, è anu cercatu l'attenzione per a so causa. Odiavanu a Iugoslavia Cumunista - chì, cunvenientemente, era una sorta di alleata cù i Stati Uniti è l'OTAN in a guerra fredda - è dumandavanu a stampa di u so missaghju pro-croatu in i principali ghjurnali americani. Anu annunziatu ch'elli avianu lasciatu una bomba in a Grand Central Station di New York, dicendu cun aiutu à l'autorità induve a pudianu truvà. U so capu, l'emigratu di 30 anni Zvonko Bušić, hè statu assuciatu à un gruppu terruristu nebulosu chjamatu OTPOR (resistenza in croatu), cum'è i so cumpagni di pirata: a so moglia americana Julienne è trè cumpagni croati.

Piglionu TWA 355, un aereo à distanza corta, in un stranu viaghju, cù sbarcati in Montreal, Terranova (induve i dirottatori anu liberatu 35 di i so ostaggi), in Islanda, è infine in Parigi, induve i terroristi si rendenu à l'autorità, senza avè fattu dannu à qualsiasi di l'ostagi, alcuni di i quali anu rimarcatu chì educati sò i terroristi, in particulare Mrs. Busic, era statu.

Quand'elli sò ghjunti in New York, in prigiò, i pirati anu ricivutu a parolla chì a bomba ch'elli avianu lasciatu in Grand Central Station - era vera, à u cuntrariu di quella ch'elli anu purtatu à u Volu 355 - era stata trovata da u NYPD è, in u prucessu di esse disarmatu da i tecnichi di bomba in Rodman's Neck in u Bronx, avia detonatu. Trè ufficiali sò stati feriti, unu gravemente, mentre un altru membru di a squadra di bombe NYPD, 27 anni Brian Murray , hè statu tombu.

I detettivi di Ed Dreher anu dunque pigliatu una crepa in Zvonko Bušić quandu ellu hè ghjuntu in a so ghjurisdizione. U pirattu privatu di sonnu, chì era statu svegliu dapoi ghjorni, hà ammessu ch'ellu era u maestru di a presa di TWA 355, eppuru hà prutestatu ch'ellu ùn hà mai significatu alcun dannu per l'Americani, ancu menu per u NYPD. Ma l'interrugatori anu prestu dumandatu à LAGBOMB. Sembrava una coincidenza stupefacente chì i dirottatori anu partitu ancu da LaGuardia - nantu à TWA micca menu - è anu custruitu una bomba fatta in casa chì s'assumigliava assai à quella chì hà strappatu a zona di bagaglii di TWA pochi mesi prima.

À u stupore di Mr. Dreher, Mr. Bušić hà ricunnisciutu ch'ellu era statu, in fatti, à LaGuardia u ghjornu di l'attentatu di u 29 di dicembre. Dopu à mesi di falsi avviamenti, l'affare si spalancava largamente - i detectives anu pensatu ch'elli avianu da ottene una cunfessione - allora u FBI si hè presentatu è hà pigliatu u so omu. U dirottamentu hè un delittu federale è anu fattu valere a so ghjurisdizione. A squadra di u sgiò Dreher ùn averia mai più interrugatu à Zvonko Bušić.

Tutti i pirati anu ricevutu tutte e cundizioni di prigiò sustanziali per u sequestru di TWA 355 è a morte di l'Ufficiale Murray. Zvonko Bušić hà ricevutu a pena più longa, passendu 32 anni in prigiò federale. A so moglia è l'altri pirati anu servitu circa una decina d'anni per a so parte in u crimine.

M. Bušić hà mantenutu fermamente a so innocenza in quantu à LAGBOMB, insistendu ch'ellu avia sbagliatu in stanchezza mentre era interrogatu da i detettivi di Mr. Dreher. U NYPD era scetticu annantu à questu, ma l'unicu ciò chì ci era certu era chì l'FBI ùn vulia veramente micca scopre ciò chì accadia cù u misteriosu equipaggiu OTPOR.

Ciò chì accadia da veru ferma turbulente. À a mità di l'anni 70, u NYPD hè statu pigliatu à mezu à una guerra clandestina disordinata chì hè stata lutta da OTPOR è da altri attivisti anti-iugoslavi contr'à u regime cumunistu in Belgrad. In America, u Canada, l'Australia è l'Europa Occidentale, duv'elle si sò riunite esiliati iugoslavi, anu tramatu contru à u maresciallu Tito. Si agitavanu, prutestavanu, piantavanu bombe, avianu dirottatu l'aviò, attaccavanu ambasciate è diplomati iugoslavi.

In risposta, u Signore Tito hà scatenatu UDBA, a so brutta pulizza secreta, chì hà iniziatu una campagna glubale d'intimidazione è di assassiniu contr'à OTPOR è tutta a gamma di gruppi chì abbraccianu ciò chì Belgradu chjamava l'emigrazione nemica. E squadre segrete di l'UDBA anu attraversatu u mondu, uccidendu terroristi è altri anu cunsideratu nemici in ciò chì chjamavanu azzioni nere. Trà a mità di l'anni 60 è u 1990, quandu a Iugoslavia hà cuminciatu à sfondassi, UDBA hà assassinatu circa una centinaia di persone in Occidente, soprattuttu croati, ma serbi è albanesi. Una decina di questi omicidi sò accaduti in i Stati Uniti. Nisunu hè mai statu veramente risoltu.

À a mità di l'anni 70, UDBA avia piantatu agenti secreti in tutta l'emigrazione nemica, è ogni gruppu anti-iugoslavu di nota era penetratu, OTPOR assai inclusu, spessu à alti livelli. E spie di u sgiò Tito anu ghjucatu un ghjocu cattivu cù a contraintelligenza occidentale, inclusu u FBI. Ogni volta chì un agente UDBA si presentava in America cù a missione secreta di caccià un terruristu, di solitu offria i so servizii à u FBI, chì vulia informatori cunfidenziali in a cumunità violenta è violenta emigrata balcanica. Cù un certu gradu di prutezzione di u FBI, l'assassinu era allora liberu di fà u so colpu è di scappà cun ellu.

OTPOR hè statu cusì intensamente penetratu da UDBA chì hè difficiule di determinà quale di i so attacchi terroristi in l'America di u Nordu - questi includenu bombardamenti è assassinii di croati rivali, è dinò a debacle TWA 355 - eranu veramente l'opera di Belgrado. OTPOR ùn hà fattu nunda per mette fine à u cumunisimu in Jugoslavia, ma hà riesciutu à tarà a causa croata cun fanatismu, terrurismu è omicidiu. Qualchi anni dopu à l'arrestu di Zvonko Bušić, u U FBI hà pigliatu a maiò parte di a rete OTPOR in i Stati Uniti, resultendu in dui prucessi à l'iniziu di l'anni 80 chì anu purtatu dece membri di u gruppu à riceve lunghe cundanne di prigiò.

L'accusati in questi prucessi insistenu chì sò stati creati da UDBA, chì sembra una trama di un filmu male, ma hè in realtà abbastanza plausibile. Esattamente à listessu tempu, un prucessu sensazionale si hè svoltu in Australia trà esiliati croati quì chì sò stati cundannati per avè tracciatu attacchi terroristi Down Under. A mezza dozzina di accusati, u cusiddettu Sydney Six, anu protestatu contr'à a so innocenza, insistendu ch'elli eranu stati messi in opera da un pruvucatore agente UDBA chì hà speditu mezu mondu per caccialli. Chì resultò per esse interamente veru .

Hè accadutu listessu cù LAGBOMB? Durante decennii, Zvonko Bušić hà insistitu ch'ellu ùn avia nunda à chì vede cù quellu attaccu. I rumori giravanu longu in i circhji di spia balcanica, chì cunnoscu , chì OTPOR avia fattu l'attaccu di LaGuardia, chì ùn era micca destinatu à tumbà à nimu - a teoria difettosa di u timer di u NYPD era curretta - ma a bomba hè stata fatta da un pruvucatore UDBA chì cerca di scredità u gruppu. E mani veterane UDBA contanu a storia chì u veru bombardiere era unu di elli è ancu un informatore di u FBI, è dopu à u disastru di LAGBOMB u Bureau l'ha prutettu.

Anch'ellu sona cum'è materiale di film B, ma ùn pò esse scartatu. Un annu dopu chì i Bušićes sò entruti in custodia, un assassinu UDBA hà assassinatu un attivistu serbu in Chicago, u pugnalatu brutalmente decine di volte, è in u prucessu hà macellatu ancu a so figliastra di 9 anni. U probabile assassinu era un informatore FBI cunnisciutu , è e fonti UDBA insistenu chì i Federali l'anu prutettu è l'anu messu in ballu cù una nova identità in America, prutettu da l'accusazione.

U FBI hà fattu listessu cù u veru assassinu o assassini di LAGBOMB? Hè stata un'altra operazione secreta sbagliata chì nimu in Washington, DC, vulia spiegà? Quattru decennii dopu, a storia sanguinosa pare troppu vechja per sbulicassi cun piena precisione. Zvonko Bušić hè statu liberatu in libertà cundizionale in u 2008 è si trasferì in una Croazia oramai indipendente, duve ellu riceve l'accolta di l'eroi da parte di i naziunalisti, chì l'anu salutatu cum'è un cummattente per a libertà contr'à u Cumunisimu. Mr. Bušić hà pigliatu a so vita in u 2013, à 67 anni, addisperendu e realità di a vita in Croazia libera. Hà insistitu finu à a fine chì ùn avia nunda à chì vede cù l'atrocità di u 29 di Dicembre di u 1975.

Eppuru ùn sò micca emersi altri suspettati in questu omicidiu di massa irrisolvutu, malgradu innumerevoli ore mane passate in stu casu oramai assai fretu. Quale hè chì hà veramente bombardatu LaGuardia? Più di quattru decennii dopu, pare di più in più improbabile chì u publicu a sappia mai.

Articuli Chì Pudete Piace :