Principale A Mità A Rabbia d'Oriana Fallaci

A Rabbia d'Oriana Fallaci

Chì Filmu Per Vede?
 

Un recenti dopu meziornu, u telefunu hà sunatu in a casa di Manhattan di Oriana Fallaci. U picculu scrittore di 72 anni cù l'ochji turchini hà messu a sigaretta è hà pigliatu u ricevitore.

Oh, sì tù! hà dettu. Assicurò à a chjama chì stava bè, po u ringraziò è appesi.

Chjama per vede s’e sò viva, disse, per vede s’e aghju bisognu di qualcosa.

L'appellante era un ufficiale di polizia, chì hà verificatu Mme Fallaci dapoi a publicazione di u so ultimu libru, The Rage and the Pride, chì hà scrittu in New York durante e settimane dopu à u 11 di settembre. chianta in cui ella accusa l'Occidentu di esse ceca à a vera minaccia di l'Islam-hà causatu un scandalu quandu hè statu publicatu in Europa l'annu scorsu, ma hà alzatu à pena un rimore in i Stati Uniti. 1 milione di copie è più di 500.000 in u restu di l'Europa. In i Stati Uniti, hà vendutu solu 40.000 copie da ottobre. U silenziu rilativu cù chì l'Americani anu accoltu u libru hè un pocu intrigante: Sò precisamente l'Americani chì anu a più evidenza, in u centru di New York, di u periculu chì Ms. Fallaci mette in ballu in u so libru di 187 pagine.

In A Rabbia è l'Orgogliu, Ms. Fallaci confronta l'Islam cù una muntagna chì in mille è quattrucentu anni ùn hè micca tramutata, ùn hè micca surtita da l'abissu di a so cecità, ùn hà micca apertu e so porte à e cunquiste di a civilizazione, ùn hà mai vulia sapè di libertà è demucrazia è di prugressu. In breve, ùn hè micca cambiatu. Ella prevene chì da l'Afghanistan à u Sudan, da a Palestina à u Pakistan, da a Malesia à l'Iran, da l'Egittu à l'Iraq, da l'Algeria à u Senegal, da a Siria à u Kenya, da a Libia à u Ciad, da u Libanu à u Maroccu, da l'Indonesia à u Yemen, da l'Arabia Saudita L'Arabia in Somalia, l'odiu per l'Occidenti si gonfia cum'è un focu alimentatu da u ventu. È i seguitori di u Fundamentalismu Islamicu si moltiplicanu cum'è protozoi di una cellula chì si divide per diventà duie cellule allora quattru allora ottu poi sedici poi trentadue. À l'infinitu.

In Francia, un gruppu chjamatu Movimentu contr'à u Razzisimu è per l'Amicizia trà e Persone hà pruvatu à fà pruibisce u libru. Un tribunale francese hà ricusatu a dumanda. In Italia, un librettu intitulatu Islam punisci à Oriana Fallaci, scrittu da u presidente di u Partitu Islamicu Talianu, chjamava i musulmani per andà à more cù Fallaci. Mma Fallaci hà citatu in causa l'autore per calunnia è istigazione à assassiniu.

A mo vita, Ms. Fallaci hà scrittu in a prefazione di u so libru, hè seriamente in periculu.

È micca solu da i terroristi. In u 1992, hè stata operata per u cancheru di u senu; m'hà dettu ch'ella puderia more ogni ghjornu. Ma si move sempre quant'è una adolescente spunky, saltendu in su è in ghjò, facendu facci. Ella beie vini fini ch'ella tene in casa soia è fuma dui pacchetti di sigarette à u ghjornu - hà dettu chì u so oncologu a permette.

Nanzu à u so novu libru, Ms.Fallaci avia ottenutu fama internaziunale cum'è ghjurnalista è autore - a bella, sincera, brillante La Fallaci - chì avia cupertu a guerra di u Vietnam è purtatu interviste spirituali è cumbattenti cù celebrità-Arthur Miller, Orson Welles, Hugh Hefner, Sammy Davis Jr.-è ancu i dirigenti mundiali cum'è Indira Gandhi, Golda Meir, u Shah di l'Iran, Ariel Sharon, l'Aiatollah Khomeini, Yasir Arafat è Deng Xiaoping (o, cum'è ella chjamava alcuni d'elli, quelli bastardi chì decidenu a nostra vita). Henry Kissinger hà dettu chì a so intervista cù Ms. Fallaci era a conversazione a più disastruosa chì aghju mai avutu cù qualsiasi membru di a stampa.

A so scrittura hà resu a so vita còmuda - in più di a so casa di cità di Manhattan, hà una residenza in Firenze è una casa di campagna di 23 camere in Toscana - ancu se u cunfortu ùn hà micca sfruttatu i so bordi.

Mentre avemu betu Sancerre in u so salottu, circundatu da scaffali pieni di Shakespeare, Dickens, Melville, Poe, Hemingway, Malraux è Kipling, hà parlatu di u successu di The Rage and the Pride in Europa.

Sò statu mesi è mesi è mesi di best-seller n ° 1, hà dettu Ms.Fallaci cù u so forte accentu fiurentinu. Ùn la dicu micca per fà autocumplimentu. Dicu questu per sottolineà a mo tesi - chì u mumentu era maturu! Chì aghju messu u ditu nantu à u nervu di qualcosa: l'immigrazione di i musulmani, chì cresce è cresce senza inserisce si in u nostru modu di campà, senza accettà u nostru modu di campà è, à u cuntrariu, pruvendu à imponeci a so manera di vita .... È a ghjente in Europa hè cusì exasperata da l'arroganza di a maiò parte di questi 'invasori' è esse ricattata cù u termini inghjustu 'razzista' quandu prutestanu, chì ci era una sorta di sete per un libru cum'è questu .... Ùn ci hè altra spiegazione per u successu di u libru! Aghju scrittu libri megliu chè questu. Aghju scrittu belli libri nantu à u travagliu di a mo vita. Questu hè un urlu piuttostu ch'è un saggio-un libru scrittu in duie settimane, cmon. Perchè? Ùn era micca u libru stessu. Era a sete, a fame.

Sapete chì à u mumentu di a storia ci hè, à le volte, un girottu bruscu, hà dettu. Cunsiderate tutti i passi di a storia. Aghju paura chì simu avà à una di quelle turnate. Micca perchè a vulemu. Perchè ci hè impostu. Ùn hè micca sta volta una rivoluzione, cum'è a Rivuluzione americana o a Rivuluzione francese ... Hè una contrarevoluzione! Aiò. È hè contru à noi. Sò felice di ùn avè micca davanti à mè un futuru assai longu chì cunfirmerà a mo previsione. Ma u camperai tuttu.

Ella disse, l'Occidente hè assaltatu è ùn si ne capisce micca.

Se restemu inerti, se ci lascemu spaventà, allora diventemu collaborazionisti, hà dettu. Se simu passivi ... allora perdemu a guerra chì hè stata dichjarata contru à noi.

Pudemu parlà per seculi di a parolla 'razzista', hà dettu. 'Razzistu' hà da fà cù a razza è micca cù a religione. Ié, sò contr'à quella religione, una religione chì controlla a vita di e persone in ogni minutu di a so ghjurnata, chì mette a burqa nantu à e donne, chì tratta e donne cum'è cammelli, chì predica a poligamia, chì taglia e mani di i poviri ladri ... Ùn sò micca religiosa - tutte e religioni sò difficiule à accettà per mè - ma quella islamica ùn hè mancu una religione, à parè meiu. Hè una tirannia, una dittatura - l'unica religione di a terra chì ùn hà mai commessu un travagliu di autocritica .... Hè immubiliare. Diventa sempre peghju ... Sò 1.400 anni è ste persone ùn si rivisanu mai, è avà volenu vene à impone lu à mè, à noi?

State à sente, disse ella, mughjendu un ditu. Quelli chì ùn seguitanu micca ciò chì a ghjente cum'è mè dicenu ùn sò micca realisti, sò veramente masochisti, perchè ùn vedenu micca a realità ... I musulmani anu passione, è avemu persu a passione. E persone cum'è mè chì anu passione sò ridette: «Ha ha ha! Hè isterica! »« Hè assai passiunata! »State à sente cumu l'Americani parlanu di mè:« Un Talianu assai passiunatu ».

Miricani, hà dettu, ripetendu per mè qualcosa ch'ella hà dettu à l'Istitutu Americanu di l'Intrapriża, m'avete amparatu sta parolla scema: cool. Cool, cool, cool! Friscura, friscura, duvete esse cool. Friscura! Quandu parlu cum'è parlu avà, cù passione, sì surrisu è ridi di mè! Aghju passione. Anu avutu passione. Anu una tale passione è tante veste chì sò pronti à more per ella.

L'aghju dumandata nantu à e minacce di morte ch'ella riceve.

Avete messu u ditu nantu à a ferita, hà dettu - ma micca perchè hà paura. Ùn possu micca suppurtà i guardii di u corpu, spiega ella. In Italia, hà dettu, li sò imposti. E so case in Firenze è in Toscana sò strettamente custodite. Se qualcosa li accadessi in Italia, hà dettu, seria un scandalu puliticu.

Tuttavia, in New York hè abbastanza vulnerabile, è li piace.

Ancu di grazia chì l'Americani ùn si primuranu micca di mè! hà dettu, aghjunghjendu chì u F.B.I. era statu finitu parechje volte.

Ùn la dicu micca perchè vogliu sembrà cum'è sò cum'è Rambo, o chì ùn m'interessa micca. Hè stupidu, hà dettu. Hè u mo temperamentu. Quandu site natu in una guerra cum'è mè, campendu in una guerra da zitellu, quandu site in guerre cum'è currispundente di guerra tutta a vostra vita, fidate mi! Sviluppate una forma di fatalisimu; sì sempre prontu à more. È quandu amate a vostra propria libertà quant’è mè, ùn vi piegate micca à a paura d’esse tombu, perchè altrimente ùn fate nunda - andate sottu à u lettu è stete piattatu 24 ore.

U puntu ùn hè micca vincere o perde, hà dettu. Benintesa, vogliu vincere. U scopu hè di luttà bè cù dignità. U puntu hè, se si more, di more nantu à i vostri pedi, in piedi. Se mi dite: 'Fallaci, perchè lotti tantu? I musulmani vanu à vince è vanu à tumbà ti, 'ti rispundimu:' Fottiti-mi more nantu à i mo pedi '.

Quand'ella riceve chjamate telefoniche chì minaccianu a so vita, hà dettu, li lascia parlà. Dopu dicu: 'Sapete induve hè a vostra mamma è a vostra moglia è a vostra surella è a vostra figliola anu ragiò in questu mumentu? Sò in un burdellu di Beirut. E sapete ciò chì facenu? Anu rigalatu u so'-Ùn ti lu dicu micca, ma a li dicu- 'è sai à quale? À un americanu. Cazzo!

Cumu si sentia per u presidente Bush?

Videremu; hè troppu prestu, hà dettu. Aghju l'impressione chì Bush hà un certu vigore è ancu una dignità chì era stata dimenticata in i Stati Uniti dapoi ottu anni.

Ùn li piace micca, quantunque, quandu u presidente chjama l'Islam una religione di pace.

Sapete ciò chì facciu ogni volta chì a dice in TV? Sò solu quì, è u fighjulu è dicu: 'Zittu! Zittu, Bush! ’Ma ellu ùn mi stà à sente.

Adore a so moglia, hà dettu. Ùn avete micca cridutu: Laura Bush hà u visu di a mo mamma quandu a mo mamma era ghjovana. A faccia, u corpu, a voce. A prima volta chì aghju vistu à a TV à Laura Bush, mi sò congelatu perchè era cum'è se a mo mamma ùn era micca morta. 'Oh, Mamma', aghju dettu: 'Mamma'.

Oriana Fallaci hè crisciuta povera, a più vechja di e trè surelle, in Firenze. U so babbu Edoardo era artigianu è attivistu puliticu antifascistu. A so camara era piena di libri. Mi sò svegliu, aghju vistu libri, hà dettu. Aghju chjosu l'ochji per dorme, l'ultima cosa chì aghju vistu sò libri. Hà cuminciatu à scrive nuvelle à 9 anni dopu avè lettu Jack London.

In The Rage and the Pride, scrive circa un ghjornu in u 1943 quandu e bombe alleate sò cascate nantu à Firenze. Ella è u babbu si sò rifuggiati in una chjesa, è hà cuminciatu à pienghje. Scrive u so babbu, m'hà datu una schiaffa putente, m'hà fissatu in l'ochji è m'hà dettu: 'Una zitella ùn deve micca, ùn deve micca, pienghje'.

Era un capimachja di a Resistenza contr'à i Fascisti è fece di a so figliola suldatu in a causa. D'appressu à una biografia di Santo L. Aricò di u 1998 (Oriana Fallaci: A donna è u mitu), hà fattu cuntrabandu di splusivi passati i punti di cuntrollu; u so nome di guerre era Emilia. In u 1944, u so babbu hè statu catturatu è cundannatu à morte, ma a cità hè stata liberata prima chì a cundanna possa esse realizata.

A seconda guerra mundiale ci hà guardatu, à mè, senza fine, mi hà dettu. Bumbardamentu, bumbardamentu, bumbardamentu. So di e bombe. Ogni notte e sirene- chi, chi! ... Quandu a guerra in Italia era finita, mi ricordu di un mumentu idillicu; Pensu di more è, in cerca di un mumentu di felicità, ci penseraghju. Era dumenica, avia un vistitu novu. Biancu. È eru simpaticu cù questu vestitu biancu. Manghjava un ghjacciu a mane, ciò chì mi facia assai piacè. Eru tuttu biancu-deve esse qualchì cosa psiculogica assuciata à a purezza, ùn la sò. È à tempu, ùn sò micca perchè, deve esse statu una festa, tutte e campane di Firenze-è Firenze hè una cità di campane-cuminciatu ding-dong, ding-dong, ding-dong! Tutta a cità stava sbuccendu cù stu sonu maravigliosu di e campane. E stava camminendu per a strada, è ùn averaghju mai, mai - aghju avutu onori, premii - ùn aghju mai sentitu ciò chì aghju avutu quella mattina. Durante a guerra e campane ùn sunavanu mai, è avà a cità sana spluttava cù u sonu di e campane! Ùn l'aghju mai più tastatu. Mai! ... Sentiu chì u mondu si apria per ellu stessu .... Mi paria chì a guerra era finita, per sempre, per tutti! Hè statu stupidu. Propiu in questu mumentu, sapete ciò chì preparavanu? Hiroshima. Ùn la sapia micca!

Hà graduatu u liceu à 16 anni è hà assistitu à l'Università di Firenze, induve hà studiatu medicina prima di esse ingagiata in un ghjurnale cutidianu. À 21 anni, hà ancu cuminciatu à scrive per una di e prime riviste d'Italia, Europeo. Prestu hà intervistatu persone cum'è Clark Gable. Era cusì dolce, disse. Ùn aghju mai incontratu un omu più timidu di Clark Gable. Era cusì timidu chì ùn si pudia micca fà parlà.

Mentre copria Hollywood in l'anni 1950 è 60, hà scrittu annantu à Joan Collins, Gary Cooper, Cecil B. DeMille, Burt Lancaster, Jayne Mansfield, William Holden. Hè diventata vicina à Orson Welles, chì scriverà a prefazione di u so libru di u 1958, The Seven Sins of Hollywood (Mamma mia, hà manghjatu tantu cibu! M'hà dettu), è Maria Callas è Ingrid Bergman - chì a figliola, Isabella Rossellini, hà difesu Ms. Fallaci in una lettera di nuvembre 2001 à u New York Times.

(In l'anni 1980, hà cunnisciutu u direttore Martin Scorsese, chì era u primu maritu di Mma Rossellini. Pensu chì Scorsese sia un direttore tremendamente interessante, hà dettu. In quantu di direttore, l'adoru. Cum'è omu, ùn lu possu micca suppurtà. Perchè ùn fuma micca. Ella m'hà invitatu à cena in casa soia, è per fumà una sigaretta aghju avutu à andà in bagnu. Cusì ogni cena diventa un incubo. Aghju avutu à pieghje mi da a finestra di u 58esimu pianu, rischiu di precipità nantu à u trotuaru, è sò venutu à odiallu è à dimenticà ch'ellu era un bravu direttore.)

Aghju dumandatu u secretu di u so successu tamantu cum'è giurnalista. Ella hà dettu chì avia da fà cù u fattu chì ùn hà mai pruvatu à esse obiettiva. L'ubbiettività, hà dettu, era una ipucrisia chì hè stata inventata in Occidente chì ùn significa nunda. Duvemu piglià pusizioni. A nostra debulezza in Occidente nasce da u fattu di a cosiddetta «ughjettività». L'ughjettività ùn esiste micca - ùn pò esiste! ... A parolla hè un'ipucrisia chì si sustene cù a bugia chì a verità ferma à mezu. Innò, signore: A volte a verità ferma solu da una parte.

Avemu decisu di sorte à cena. Aghju dumandatu se seria sicura.

Quandu site cun mè, site sicuru. Ti difendu, hà dettu. A vi prumettu, nunda vi accadrà se sò quì.

In u so curridore, aghju rimarcatu una publicità incarnata per un discorsu contr'à Hitler è Mussolini chì u scrittore antifascistu Gaetano Salvemini hà datu à Irving Plaza in u 1933.

Ùn averianu micca da sente, Ms. Fallaci hà dettu. Ùn li crerianu micca; era troppu prestu. Mi sentu propiu vicinu cum'è Salvemini. Perchè stava briunendu cù a listessa disperazione, cù i listessi argumenti, è a ghjente ùn u credia micca. Quandu dite e cose un pocu troppu prestu, ùn ti credenu micca. Capitu?

À u risturante, simu pusati à un tavulinu accantu à u bar per ch'ella pudessi fumà. Dopu à una longa discussione accanita cù u pruprietariu di u risturante, Mma Fallaci hà urdinatu i gamberoni spagnoli assai à rinculu. Ùn cridia micca chì eranu cum'è taliani.

Ùn credu micca ciò ch'ellu hà dettu, m'hà dettu. A Spagna guarda da una parte u Mediterraniu, ma l'altra parte si trova nantu à l'Oceanu Atlanticu. Cusì s'ellu parla di i gamberi chì si pescanu in l'Atlanticu, vi prumettu ch'elli seranu cum'è quelli americani. È po ùn i vogliu micca.

Quandu sò ghjunti i so gamberi, hà dettu: A sai l'unicu ciò chì i musulmani è l'Arabi m'anu amparatu? U solu? Per manghjà cù e mani. U piacè di manghjà cù e mani hè infinitu. L'Arabi, a sola cosa chì facenu bè hè quantu toccanu cù eleganza u cibu.

Aprile scorsu, hà dettu, Ariel Sharon a telefunò per lodà un articulu ch'ella avia scrittu in a publicazione settimanale italiana Panorama nantu à u prublema di l'antisemitismu europeu è arabu.

Ella disse chì hà rispostu à u telefunu è hà dettu: 'Ehi, Sharon! Cumu va? Site cum'è grassu? ’Perchè u cunnoscu. Sharon hà dettu: 'Oriana, ti aghju chjamatu per dì: Maladettu, hai a voglia; maladettu, site curagiosu; maladetta, ti ringraziu. 'Aghju dettu:' Ariel, mi ringraziate-mi scusassi cun voi. Eru troppu duru per voi 20 anni fà. »È era, cum'è di solitu, un signore.

A notte nanzu à a telefunata, ci era statu un attaccu annantu à un kibbutz.

Aghju dettu: «State à sente, o cara, sò ciò chì hè accadutu eri sera in quellu kibbutz. Mi permittite per piacè di sprime à voi è à a vostra ghjente e mo cunduglianze? »Sharon cuminciò à pienghje. Ùn la sò, ùn aghju micca vistu e lacrime. Ma a voce era di un omu chì pienghje, è hà cuminciatu à briunà: 'Oriana! Site u solu chì dice a parolla cunduglianze! Sapete, questi sanguinosi capi di stati, aghju parlatu solu cù i britannichi è l'Americani - vale à dì Blair è Bush - 'ùn m'anu micca dettu quella parolla.' E dopu cun voce rotta hà dettu: 'Sapete quale erani i morti eri sera? Una era a minnanna chì era in Dachau è chì avia sempre u numeru nantu à u bracciu. U secondu era a so figliola, chì era incinta di sette mesi. È u terzu era u figliolu di a figliola, chì avia 5 anni. È sò tutti morti! Tutti morti! Tuttu mortu! ’Piantava.

Li hà dettu ch'ellu veneria prestu in America.

Aghju dettu: 'Ariel, avemu un prublema: Cumu ci vedemu in New York senza chì i ghjurnalisti ne sappianu?' Cusì avemu urganizatu 007 bella storia. È a notte nanzu - ti ricordi di ciò chì hè accadutu, u grande strage in Ghjerusalemme? M'arricordu chì u so assistente, sta donna, mi chjamava. Aghju rispostu à u telefunu è m'hà dettu: 'Partemu, duvemu andà daretu, ùn venimu micca in New York, a sapete ciò chì hè accadutu?' Aghju dettu: 'A sò, l'aghju intesa, dite à u Primu Ministru, veneraghju in Ghjerusalemme. Ùn sò mai andatu. Ùn puderia micca.

Micca ch'ella temessi ogni periculu. Dopu tuttu, era stata in Vietnam. À a fine di l'anni 60, avia scrittu centinaie d'articuli, apparutu in The Tonight Show, hà publicatu quattru libri - allora hè andata à a guerra, induve hà intervistatu generali, suldati, P.O.W. è civili.

Di colpu sò stata presa da una paura chì ùn hè micca a paura di more, hà scrittu in u 1968. Hè a paura di campà.

In u 1968, mentre copre una rivolta di studienti in Mexico City, si ritrova à mezu à una strage. Hè stata fucilata trè volte; nanzu, avia alzatu a so camiceria per mostrarmi e cicatrici nantu à u so spinu è u spinu di u so ghjinochju.

Eiu aghju avutu tanta furtuna, perchè in ogni locu induve hè intrutu, ùn hà micca toccu l'arteria o a vena, hà dettu.

In u 1973, hà intervistatu un capu di resistenza grecu, Alexandros Panagoulis, dopu à a so liberazione da a prigiò. Sò diventati amanti. Hè statu tombu in un accidente di vittura suspittosu in u 1976. Ella hà scrittu un rumanzu, Un omu, basatu annantu à a so relazione. In l'anni 1960 è 1970, hà realizatu assai di e so famose interviste cù dirigenti mundiali; u so travagliu hè apparsu in publicazioni cum'è Life, The Washington Post è The New York Times. In u 1990, u libru ch'ella chjama a so moderna Iliade, Inshallah -un rumanzu di 600 pagine nantu à a guerra in Libanu- hè statu publicatu è vendutu bè.

In u 1992, hà avutu una cirurgia per u cancheru di u senu.

Li aghju dettu ch'ella paria assai sana per qualchissia chì stava sempre trattendu di u cancheru.

Nooooo, ùn mi avete micca cunnisciutu prima, hà dettu. Ùn sò micca ricunnisciutu.

Quandu hà cuminciatu à ricuperà, hà cuminciatu à scrive ciò ch'ella chjama u so grande rumanzu.

Eranu 30 anni chì u rumanzu era pusatu in mente, è ùn aghju micca a voglia di scrive lu, perchè sapia chì seria assai longu, assai difficiule, assai cumplessu, hà dettu. Mi hà fattu paura. Quandu aghju avutu u cancheru, aghju trovu u curaghju. Sò assai grata à u cancheru, perchè m'hà spintu. Aghju dettu: 'Ehi, sè ùn la fate micca avà, morite.' ... Allora l'alienu mutu - chjamu u cancheru 'alienu' -m'hà da lasciami solu finu à ch'e aghju finitu quellu libru. Se mortu u ghjornu dopu a finiscila, morgu felice. Arricurdatevi, se sentite chì Fallaci hè mortu, ma ella hà finitu u libru - duvete pensà chì Fallaci hè mortu felice.

Articuli Chì Pudete Piace :