Principale A Mità Da Auschwitz à un Castellu in i Hamptons: A Storia Wilzig

Da Auschwitz à un Castellu in i Hamptons: A Storia Wilzig

Chì Filmu Per Vede?
 

Castello di Hamptons in vendita. Marchjà à u mare. Furnitu. Deve vede per crede. Sette camere da letto, 10 bagni, duie cucine, 5.000 piedi quadrati. Torrette. A libreria Trompe l’oeil piatta un nidu d’animali. Lampadari massicci. Un corridoiu Wedgwood. Piscina. Campu di tennis. Jacuzzi interni, esterni. Fulghjendu d'oru. Picassos falsi. Faux tchotchkes medievali. U salottu serve ancu di discoteca, cumpletu cù una sfera glitter. Custruitu versu u 1997. Deve vede crede. Un prezzu per passà à 5 milioni di dollari, cume hè.

Hè di pruprietà di i fratelli Wilzig - Alan, 33 anni, è Ivan, 43 anni - dui banchieri salvatichi è pazzi chì, in l'ultimi anni, sò diventati u sughjettu di ghjurnali ghjurnali. Ma daretu à i divertenti picculi pettegolezzi (zitelle di Scores spugliate in piscina, ecc.) Si trova qualcosa di più: Mentre i fratelli Wilzig si divertevanu, qualcosa li ha fastidiatu - u fattu chì u so babbu, un superstite d'Auschwitz è fattu multimilionariu, Siggi Wilzig, 72 anni, ùn hè micca tuttu ciò chì hè impressiunatu. Hè difficiule, dopu tuttu, d’impressiunà un omu chì hà sopravvissutu à i campi di a morte è à una marchja di a morte è dopu hà riesciutu à trasfurmassi in un bancheru riccu in un altru paese.

Quandu i fratelli Wilzig sò diventati nomi audace in e colonne di pettegolezzi per e so feste selvagge, ci hè statu qualchì prublema in a famiglia sopra u castellu di Hamptons. U mo babbu era disgustatu, disse Alan, u fratellu minore. Era à pochi centimetri da fà saltà a casa cù un bazooka.

Durante a settimana, i fratelli campanu in appartamenti separati in l'edificiu City Spire in West 56th Street. Sò entrati in u castellu in a cità balneare di Watermill, L.I., in parte cum'è investimentu. Alan hè quellu chì l'hà fatta custruì, cù l'aiutu di a so amica di sempre, Karin Koenig. Aghju dettu à a mo mamma, à a mo surella è à a mo amica, 'Se vedi qualcosa chì ti piace, cumprala. Truvaremu un locu per questu ', disse Alan. Cù tante mani chì dicuranu u locu, u decoru hè finitu ecletticu, cum'è un bagel di tuttu.

Alan hà sentimenti misti nantu à ciò chì hè diventatu u castellu. A ghjente ùn hà micca capitu, hà dettu. Vuliu solu fà qualcosa per fà fieru à babbu. Hà inculpatu per tuttu u cumbugliu in u castellu nantu à l'attitudine di lascia-fà di Ivan: U mo fratellu si sintia male chì e persone chì travagliavanu in i club ùn anu mai avutu da vene perchè travagliavanu, hà dettu Alan. Cusì hà dettu chì si volenu vene à 3h45, OK Di colpu, a ghjente face sunà u buzzer in piena notte.

Cum'è u pruprietariu di a Trustcompany Bank di u New Jersey, fundatore di u Museu di l'olucaustu in Washington, D.C., è u primu sopravvivente di l'olucaustu à cunferisce i cadetti in West Point, Siggi Wilzig ùn hè micca interessatu à passà assai tempu quì. Tutta a nuzione di una casa d'estate ùn l'interessa micca, in fatti. S'ellu piglia vacanze, si ne và in Kutsher's Resort Hotel è Country Club in Catskills.

Eppuru, ammira certe cose di u castellu. A qualità hè eccellente, hà dettu Siggi Wilzig. Hè un creditu per Alanu, perchè à Ivan li piace u cuncepimentu, ma Alanu l'hà custruitu. Hè custruitu cum'è una fortezza. Qualchissia ùn deve micca preoccupassi in una cattiva tempesta o uraganu. Ma sò un tippu simplice. Ùn cunduce micca duie ore è mezu in un locu.

Hà fattu solu duie visite à u castellu di i so figlioli. A prima volta, hà cullatu una scala nantu à a prupietà in i so scarpi d'affari. Vuliu assicurà chì si pudessi vede l'oceanu sopra à e cime di l'arburi, hà dettu Wilzig. Dopu avè inspeccionatu u locu, hà dettu à Alanu di cambià quattru cose. È aghju fattu i cambiamenti, hà dettu Alan. Hà vistu i prublemi solu nantu à un passaghju veloce.

In u gruppu di edificazioni cunnisciuti cum'è Auschwitz, Siggi Wilzig ùn pudia micca imaginà l'Hampton. Quì, hà vistu cum'è 59 membri di a so famiglia sò stati uccisi per un periodu di trè anni. Quand'ellu hè ghjuntu in America, ùn avia nunda è ùn cunniscia à nimu. U so credo hè sculpitu in marmaru sopra à un caminu in unu di i so uffizii di a banca Trustcompany: L'omi liberi chì si scordanu di u so amaru passatu ùn meritanu micca un bellu avvene.

U bastimentu Trustcompany di 12 piani hè l'unica struttura moderatamente alta in sta parte di Jersey City. U sgiò Wilzig m'hà accoltu in i so uffizii esecutivi è m'hà purtatu in una modesta sala da manghjà. Hè altu 5 piedi 5 pollici, cù un scossa di capelli grossi volati chì spuntanu fora di u so scalp. Mi ricordu ogni ghjornu chì eru quì, disse. I so ochji eranu neri è prufondi.

I Nazis anu mandatu a famiglia Wilzig in Auschwitz in u 1943. Siggi avia allora 16 anni è era digià induritu da dui anni di travagliu furzatu. Subitu dopu avè ghjuntu à Auschwitz, u so fratellu hè statu battutu à morte. A so mamma hè stata assassinata subitu dopu à a so ghjunta in u campu di morte. U so babbu hè statu tombu davanti ad ellu. Siggi Wilzig cunnosce a data: l'8 d'aprile di u 1943. Dui altri membri di a famiglia sò stati tombi dui ghjorni nanzu à a liberazione d'Auschwitz – è sepolti dui ghjorni dopu à a guerra.

Siggi Wilzig hè statu guasi mandatu à a camera di gas parechje volte: aghju passatu da 18 à 20 selezioni, hà dettu. Stendu nudu cù un fasciu sottu à e mo bracce. Ma a vi dicu cusì: ùn aghju mai pensatu chì avessi da more ... Era una tale vuluntà di supravvivere, seria statu impussibile per mè di ùn sopravvive!

I so ultimi quattru mesi in Auschwitz sò stati passati à travaglià in una lavanderia. Quì, i travagliadori sò stati accusati di lavà a roba di i Ghjudei assassinati - vestiti chì sò stati dopu ridistribuiti à i tedeschi. Versu a fine di a guerra, hè ghjuntu nantu à vestiti appartenenti à i parenti di a so mamma. Tutti sò fughjiti in Olanda, hà dettu. Sò stati pigliati è sò venuti cù l'ultimu trasportu à u principiu di aostu, dui mesi dopu u ghjornu D, da l'Olanda à Auschwitz - è aghju trovu i segni di lavanderia nantu à a robba.

È qualcosa d'altru, ch'ellu includerà in i ricordi chì travaglia avà: In u 1943 è in u 44, piglianu sangue da u populu ebreu puzzante è u danu à i suldati feriti nantu à u fronte russu. Nimu l'hà mai arregistratu. Aghju fattu duie volte. Mi anu datu un pezzu di pane in più è una volta un ossu. Cum'è una suppa speciale da carne di cavallu. Fece una pausa. Ùn l'aghju mai dettu à i zitelli.

A so voce tenurista cullava di tantu in tantu à stridula. Avete da vene questu? gridò. Hè quella cosa taping? L'avambracciu di u sgiò Wilzig porta u numeru tatuatu chì i nazisti l'anu marcatu, 104732, in più di un triangulu chì denota a so naziunalità. Hè statu dumandatu di cuntà u so peghju ricordu di quelli anni.

U tirottu di notte di persone, ebrei olandesi è grechi, hà dettu, quasi in un incantu. Piove tuttu u ghjornu è ùn avè micca robba. Ùn vi amparanu micca questu in Harvard: Dormite in vestiti bagnati per chì u calore di u corpu li secchi, o u pigliate è si congelanu à morte?

È una strana memoria strana: Ci era un matrimoniu in Auschwitz – a sapiate? In un bordellu. Una zitella spagnola era fidanzata cun un sucialistu tedescu chì era in l'armata, anu sviatu u bordellu è si hè maritatu quì. Nimu l'hà dettu.

In ghjennaghju 1945, lasciò Auschwitz per una marcia di morte forzata. Hè statu salvatu l'8 di maghju 1945, in Mauthausen, in Austria, da l'armata US.

I primi anni in America ùn sò micca stati cusì faciuli: Dopu à esse emigratu in u 1947, hà travagliatu cum'è pressore di cravatta, dopu hà vindutu libretti di scola à gestori di libreria riluttanti. Eru a morte originale di un venditore, hà dettu. E mo dite anu avutu l'artrite da tene i casi. In u 1954, hà maritatu cù Naomi Sisselman, a figliola di un magnatu immubiliare di u New Jersey. I so genitori ùn anu micca appruvatu u sgiò Wilzig - allora a coppia hè andata à New York.

À u principiu di l'anni 60, hà cuminciatu à ghjucà à a borsa. Hà vistu qualcosa in l'azzioni canadiani di petroliu è di gas chì parianu sottovalutati. Ne hà trovu unu, Wilshire Oil, particularmente attraente. Wilshire Oil era mezu americanu, mezu canadianu, disse. Eru cusì felice quandu l'aghju compru. Ma quandu sò vultatu in casa, a mo moglia m'hà dettu: 'Avete compru più azzioni?' È diceraghju: 'Devenu avè avutu un ordine apertu da mè.' Aghju mentitu.

Cusì hà cuminciatu a so lenta presa di cumpagnia. E so ghjurnate di vendeur ambulante eranu finite. Ma ancu dopu ch'ellu avia riesciutu à acquistà una parte maiò, ùn era micca accettatu da a ghjente di Wilshire Oil. Durante cinque anni, hà dettu, ùn mi darianu micca una direzzione. Aghju principiatu una lotta per proxy è mi sò finiti dendu mi quattru posti à u bordu.

Ritrattu Tevye cum'è JR Ewing – eccu ciò chì Siggi Wilzig hè diventatu. In u 1968, hà messu a vista nantu à a Trust Company di u New Jersey, cum'ella era chjamata tandu, cum'è una manera di cumpensà i risichi in l'esplorazione petrolifera. A banca era stata fundata da un militare cù un nome chì paria tedescu. Wilzig hà intesu e storie di ciò chì accadde à a Trust Company durante a guerra: Quandu dui ufficiali di sta banca anu intesu i nazisti piglià Parigi, anu sunatu canzoni nazisti è ballatu in a filiale principale, hà dettu Wilzig. Hè cusì chì u tedescu era quì.

Ma hà perseveratu, assai cum'è hà avutu cù a cumpagnia petrolifera. A meza tribunale m'hà chjamatu daretu à u mo picculu bastardu ebreu, è ùn aghju micca sparatu unu quandu hè ghjuntu u mumentu, hà dettu. Ùn sò micca un cumbattante. Aghju fattu tutte e mo lotte in Auschwitz.

Più di 30 anni, u Signore Wilzig hà pigliatu a Cumpagnia di fiducia da un business di 170 milioni di dollari à pocu menu di 3 miliardi di dollari. Hà guadagnatu una reputazione di travaglià ghjorni di 14 ore è di cunnosce tutti i so clienti. Ubligatu à spinghje a sucietà petrolifera per rispettà a Legge di a Cumpagnia Bancaria di u 1980, Mr. Wilzig è a so famiglia anu incassatu: Per ogni 1.000 azzioni di l'azzioni di Wilshire, l'azionari anu ricevutu 111 azzioni di a banca. Wilzig hè diventatu ufficialmente un cunsultante di 75.000 $ à l'annu per a cumpagnia petrolifera, restendu à u cuntrollu di a banca. A so figliola Sherry, un diploma di Brown, serve oghje cum'è presidente titulare di u Wilshire.

Finu à pocu tempu fà, ùn hà mai adupratu l'uffiziu di u presidente in a banca, preferendu invece girandulà da ufficiu in ufficiu, cunducendu a so attività in viaghju. Ùn mi hà micca piaciutu u cunfinimentu di stà daretu à un scrivanu, hà dettu.

I so figlioli si ricordanu d'avè da tene fora di a folla quandu sò andati cun u babbu. Ancu qualcosa felice, cum'è un filmu, era un prublema, Alan hà dettu. L'olucaustu era cun elli durante a so educazione in Clifton, NJ Ivan, chì hè crisciutu à a fine di l'anni 60 è à l'iniziu di l'anni 70, hà dettu: I mo amichi eranu impazziti quand'elli venianu - ogni TV era sintonizzata nantu à u mondu in guerra .

Puderiamu esse in viaghju in Colonial Williamsburg, hà dettu Alan, è a mo mamma hà dettu: 'Ùn cumprate micca una tazza di stagnu. Nisuna tazza di metallu in casa per u to babbu. '

Ma i dui figlioli si sò uniti à l'impresa di famiglia.

Da quandu eru 8 anni, à pusà nantu à u ghjinochju di babbu, sapia chì vulia esse bancalaru è travaglià cun babbu, hà dettu Alan, chì hè diplumatu di a Wharton School di l'Università di Pennsylvania, divisione di studiu. Ne aghju una passione.

Dopu à 15 anni cù a banca, Ivan pare menu impegnatu. Ancu un diploma di l'Università di Pennsylvania, una volta hà pianificatu di diventà psicologu, ma hà ottenutu un diploma di dirittu da Benjamin N. Cardozo School of Law di l'Università di Yeshiva perchè u so babbu hà pensatu chì era più preziosa. Eppuru, Ivan hà tagliatu un accordu pocu fà - per apre 40 novi filiali bancarii in A. & P. supermercati – chì anu impressiunatu u babbu. Hè l'avvenimentu più impurtante in a storia di a banca, Siggi Wilzig hà dettu.

I dui fratelli anu dettu ch'elli ùn si maritaranu micca finu à a vita di u babbu. L'esigenza di Siggi Wilzig per e mogli puramente ebree hè più stretta di quella di u Cunsigliu di i Rabbini Ortodossi. U mo babbu pò esse una figura putente è esigente da luttà, hà dettu Alan. Guverna cù una manu di ferru. In effetti, Siggi Wilzig hà poca flessibilità, più di 50 anni dopu a guerra, nantu à certi prublemi. Hà spiegatu perchè ùn cunduce micca una Mercedes: Ùn hè micca per a qualità di u camion Mercedes. Perchè ùn hè mai rottu una volta quandu hà purtatu i zitelli à e camere di gas!

Dopu à a cattiva stampa in e colonne di pettegolezzi per i fratelli Wilzig (è, nò, quelle ragazze accantu à a piscina ùn eranu micca ballerine di Scores, Alan hà dichjaratu, ma invitati o date di i nostri invitati - è stavanu pigliendu u sole in topless, micca nudi o in G -strings), Alan prova à migliurà a so maghjina, per u nome di a banca è di u nome di famiglia. Appena pocu fà nantu à a prima pagina di un ghjurnale coptu di Jersey City cù u papa Shenouda III - un bellu zitellu ebreu di u New Jersey chì riceve una grande croce d'argentu da u patriarca barbutu di i Copti Ortodossi. Hè ancu l'omu puntuale di a banca in una ristaurazione di 7 milioni di dollari di u Journal Square di Jersey City.

Avà, s'ellu ùn pò solu fà vende quellu castellu prima chì u tempu si caldi è i guai ripartinu ...

Articuli Chì Pudete Piace :