Principale Pulitica Intervista Finale di u Creador Dondi Irwin Hasen

Intervista Finale di u Creador Dondi Irwin Hasen

Chì Filmu Per Vede?
 
Irwin Hasen (Wikimedia).



Nota di l'editore: A settimana scorsa, u scrittore John Christopher Fine hà inviatu un articulu intitulatu Dondi Lives, annantu à Irwin Hasen, u creatore di 96 anni di a famosa banda fumetta. Prima di pudè publicà a storia annantu à l'anzianu ma attivu artista di fumetti-BLAM! -Mr. Hasen hè mortu u 13 di marzu. Quì publicemu u prufilu di Mr. Fine, chì era probabilmente l'intervista finale di Mr. Hasen.

Leghjite Tuttu Quellu ... Stu Picciottu Ha bisognu di i so Amichi, hà proclamatu a prima pagina di u Cometa Quotidiana . Liz 'The Weeper' Teary hà fattu a storia è Tip Lenz hà pigliatu ritratti in u 7th Precinct di u Dipartimentu di Polizia di New York City. U sguardu largu di sei anni hà stuvigliatu un grande conu di ghjacciu, u cappellu di più dimensioni di l'Ufficiale Kelly in capu. A genesi cunfortuosa di un picculu urfanellu europeu dopu à a Seconda Guerra Mundiale amiciziata da dui IG americani hà iniziatu cù quella banda di fumetti di u 1955.

I masci, i cumpagni di Dondi, u Caporale Ted Wills è u Primu Classe Whitey McGowan, andavanu in casa. A guerra era finita. U Cortina di Ferru era cascatu annantu à una Europa devastata, rifuggiata da i rifuggiati chì circava di ricustruisce. Spediti di ritornu in i stati, i suldati anu capitu chì anu lasciatu u picculu urfanellu.

Dondi, idea di u caricaturista Gus Edson, hè diventatu una striscia di fumetti sindicata di successu; u zitellu hè ghjuntu in e case è in u core di a nazione per i prossimi 34 anni. Cum'è cù tutti i prucessi creativi, ci hè qualcosa di veru in a vita chì hà inspiratu a striscia. Qualunque sia un artista chì faci da a memoria, quella ispirazione stà in qualchì locu. Forse era a riunione fortuita di Mr. Edson cù u cumpagnu caricaturista Irwin Hasen in una tournée di l'Organizazione di u Serviziu Unitu (USO) in Germania in 1954. L'USO hà recrutatu caricaturisti per divertisce e truppe americane à l'oltremare.

In 1954 tramindui omi eranu stati eliminati. U Signore Edson, in traccia di perde a so longa striscia, 'The Gumps'.

DC Comics sintia chì e copertine di i fumetti di Irwin per 'Wonder Woman,' Green Lantern 'è' Wildcat 'ùn vendianu micca libri. Prestu tramindui l'omi serianu 'Travaglia in publicità-un eufemisimu caricaturistu chì significava disoccupatu.

L'idea di Mr. Edson aspittava in a so casella postale à u ritornu di Irwin in New York dopu a tour USO. Era un semplice schizzo di un zitellucciu chì si pusava nantu à un saccu in un saccu di grande dimensione G.I. cappellu è pantaloni. Era quissa. Hè stata a piccula scintilla chì hà accesu u core è l'anima di l'Americani per più di trè decennii.

Edson è Hasen anu travagliatu cum'è amichi è partenarii in Dondi per i prossimi deci anni. U Signore Edson hà scrittu e narrazioni è hà mandatu per mail una settimana à ghjornu à Mr. Hasen in New York. L'artistu di fumetti hà tracciatu i pannelli. U picculu orfanu di guerra di sei anni hè diventatu una parte quotidiana di a vita di parechji americani, chì aspittàvanu cun impazienza a dumenica a ripresa à pienu culore. In New York, Dondi corse nantu à a prima pagina di u News Dumenica fumetti. U zitellu hè diventatu un interessante cummentariu suciale, una icona simpatica ispirata da l'artista di a vera vita dietro i quaterni. U zitellu cù un grande cappellu GI, camicia è pantaloni adattati, aduttati da i so cumpagni di l'armata americana era Irwin Hasen è Irwin Hasen era 'Dondi'.

***

Dondi vive. Hà 96 anni. A so ispirazione spinge un elogiu vivu à a longa banda fumetta morta. A so corsa era finita; hà purtatu i tempi o i tempi cambiati. L'amore è e lezzioni murali chì Dondi hà lasciatu sò una lascita di u mortu Gus Edson è Irwin Hasen.

Natu in a 106th Street di Manhattan l'8 di lugliu di u 1918, Irwin Hasen hà assistitu à u PS 165 dopu à u DeWitt Clinton High School. Dopu à u crash di Wall Street di u 1929, a so famiglia hà in qualche modu scruccatu abbastanza soldi per mandallu à l'Accademia Naziunale di Disegnu. A scola era solu à pochi blocchi da induve era natu in Harlem. Da l'affluenza di l'affari di mobuli di u so missiavu in a bassa Manhattan, induve u so babbu travagliava cum'è venditore, a Grande Depressione hà finitu i ghjorni di halcyon di a famiglia Hasen cun cucinu è chauffeur.


'Ùn sò mai andatu à l'oltremare cù l'Armata. Grazie à Diu. Altri picciotti l'anu fatta è sò morti. Aghju publicatu un ghjurnale cù cartoni animati. Grazie à Diu sò sopravvissutu. Dopu à l'armata sò andatu in cartoni '- Irwin Hasen


Aghju avutu una furmazione di basa à l'Accademia Naziunale. Era in 110th Street. Ùn possu micca crede u travagliu chì aghju fattu da giovanu. Vuliu esse nantu à a scena. Aghju agitu. Vuliu esse attore. Irwin Hasen parla in brevi scoppi chì entrerianu in una bolla di dialogu. E so espressioni facciali sò animate. Hè vibrante, entusiasta, vivace, felice. Hè chjucu, altu cinque metri è dui pollici. Mancu più, micca menu.

Hè quella statura, più prubabile ch'è i so ochji animati, chì hà inspiratu u sgiò Edson in u 1954. Ùn era chè u germe di un'idea, stu zitellucciu pusatu annantu à un saccu, solu, ochji spalancati, orfanu è in cerca di amore. Una ispirazione chì hà travagliatu u so modu in i cori di milioni di lettori di fumetti chì sò cresciuti cun Mr. Hasen è Mr. Edson. Irwin ùn hè mai crisciutu. Hè sempre quellu zitellu maravigliosu, sentimentale cù un visu entusiastu è ochji animati chì a so vera vita trascende a storia americana di u XXu seculu.

Aghju imitatu Maurice Chevalier. Eru un tippu sàviu attore. Un amicu meu hà dettu: «U show biz ùn hè micca per voi.» Quandu Irwin Hasen ride tutti ridenu. Hà u surrisu u più ingannevule. Sempre hè dispostu à scherzà. Scherza nantu à ellu stessu, a so statura diminutiva; conta storie divertenti. S'ellu esagera, hè per sbaglià da u latu di u divertimentu comicu. Ùn adopra micca un linguaghju grossu, una lezzione amparata in i tempi graziosi di cresce cù a so famiglia ebrea americana americana di New York. Gosh, darn è son-of-a-gun sò più naturali per ellu.

U sgiò Hasen risponde à a prima critica di e so cumpetenze di recitazione cun apprezzamentu, tenendu sempre a fiertà di esse un bon imitatore chì puderia fà ride a ghjente, sò tantu cuntentu d'avè pigliatu a bona decisione. Aviu circa dodici anni quandu aghju cuminciatu à disegnà. Era assai vicinu. Eru darn good in scena. Aghju pigliatu sta decisione. Esse attore hè assai duru. Cusì era esse caricaturista. U Signore Hasen punteghja spessu u so travagliu scruccunendu una striscia cutidiana dicendu: Aghju travagliatu u mo culo. Quantu hè vicinu à a vulgarità.

Dopu Pearl Harbor, u Signore Hasen hè statu inseritu in l'armata US. Era 1942 è l'armata avia bisognu disperatu di reclute. U so primu ghjornu nantu à u focu di fucilazione hà rivelatu u fattu chì, cù u fucile nantu à a spalla, e dite di u Private Hasen ùn pudianu micca ghjunghje à u grillettu. Un sargente saggiu l'hà assignatu à i Servizii Speciali. E puesie in manu hà trascinatu u ghjurnale di u postu è hè statu pigliatu. Era serenità. Cuminciò una striscia animata chjamata Sgt. Route Step O'Malley, è più tardi diventa redattore di a carta. I so furloughs sò stati passati à traversu u fiume Hudson in New York, in uniforme, disegnendu copertine per 'Wonder Woman' di AA Comics.

U Signore Hasen hà pigliatu u serviziu di guardia è marchjatu prigiuneri AWOL intornu à u postu, scaricatu un fucile nantu à a so spalla. E truppe stracciate passavanu prigiuneri di guerra tedeschi chì burlavanu è chjamavanu insulte à u picculu suldatu. Dopu a so dimissione, Mr. Hasen hà uttenutu un travagliu à u New York Post disegnu 'The Goldbergs.' U so travagliu in a redazione durò un annu. Fora di travagliu, Mr.Hasen hà giratu a Germania cù l'USO.

Hà visitatu i campi di cuncentrazione nazisti è i crematori in Dachau. Ciò chì hà vistu u hà marcatu per u sempre. Queste persone vulianu mette mi è a mo famiglia in un cendraghju, hà dettu in u so appartamentu. Era u listessu edifiziu brownstone di marchja in u East Side di Manhattan induve ellu stava dapoi parechji anni. Hè tuttu ciò ch'ellu hà dettu di l'olucaustu. Tuttu u so comportamentu hà cambiatu. Un velu di tristezza scesi annantu à u so visu prima luminosu, quandu si ricurdava di Dachau.

Ùn sò mai andatu à l'oltremare cù l'Armata. Grazie à Diu. Altri picciotti l'anu fatta è sò morti. Aghju publicatu un ghjurnale cù cartoni animati. Grazie à Diu sò sopravvissutu. Dopu l'armata sò andatu in cartoni animati.

Hà parlatu di l'antecedenti di u so arte: U mo babbu era venditore. Abitava à disegnu ritratti pè e persone à chì vindia i mobuli. Li hà vindutu; l'aiutò à fà soldi durante a depressione. U mo cuginu avia un attellu in Parigi. A mo famiglia avia una tensione artistica. U me missiavu era pittore di case in Russia. U Signore Hasen hà indicatu dui ritratti nantu à u muru di u so salottu.

Aviu dodici anni quandu aghju fattu a mo minnanna è u missiavu. Queste sò fotografie di donne chì andavanu cù. Chì anu vistu in sta piccula corsa? I so penseri saltonu intornu, mentre ch'ellu fighjulava i muri. I ritratti anu mostratu un grande talentu artisticu, cume e copertine ch'ellu hà disegnatu Rivista Bang , chì sò incorniciati nantu à un muru. I premiati famosi di u ghjornu piglianu vita nant'à ste vechje copertine di riviste. U ghjocu di lotta era tortu in quelli ghjorni è u ghjovanu artista hà scontru gangsters chì anu pigliatu un piacè à u tippu chjucu.

Irwin Hasen hà sopravvissutu à e strette strette di Harlem crescendu, l'Armata, u ghjocu di lotta è a vita grezza è tumultuosa di un cartoonist, affullendu cuncerti cù ghjurnali è editori di fumetti. Era bravu. Andò à una cunvenzione di caricaturisti. Un omu pusava accantu à mè cù una mustaccia. Si volta versu mè, ùn mi hà micca fighjatu, si volta solu è dice: «Mi piace u modu chì fate.» Era Roy Crane, u mo idolu. Roy Crane hà fattu ‘Wash Tubs and Captain Easy.’ Hè l’annu chì sò falatu in Isula.

L'isula era Bonaire in l'Antiche Olandesi. Irwin Hasen hà pigliatu vacanze, purtendu u so travagliu per a striscia Dondi. Hà scuntratu u capitanu Don Stewart, pioneru di a immersione è fundatore di u primu resort dedicatu à a immersione. A riunione casuale hà ispiratu una serie di amicizia è striscia chì impartianu un imperativu morale per a cunservazione di l'oceanu. U Capitanu Don era un stalwart. Hà spiegatu l'impurtanza di a priservazione di e risorse di l'uceanu è hà amparatu u caricaturistu à immersione. Eranu e vacanze cum'è nimu per questu abitante di New York.

Di ritornu da a Germania, Gus mi manda stu ritrattu di stu zitellu. Un zitellu di un paese europeu chì vene in America. Aghju un fretu. Aghju sempre quellu fretu. Aghju dettu: 'Gus, chì serà a migliore striscia in America è hè stata, hà dettu Mr. Hasen. È era.

Dondi hà avutu u so nome da Maurice T. Reilly di u New York Daily News Syndicate. King Features hà rifiutatu a striscia. U timidu Mr. Edson hà mandatu Mr. Hasen à vede Reilly.

A fabbricazione di un americanu, Mr. Hasen si ricorda di e parolle di l'editore, dopu avè studiatu campioni di strisce per pochi minuti in u so ufficiu.

Si sò scuntrati per beie à l'Hotel Delmonico quella notte. Maurice avia un nome per a striscia. Ùn pudia micca dì à i co-creatori di a striscia da induve hè venutu o cume hè natu. Hè quì in u bar di l'Hotel Delmonico chì Dondi hà pigliatu u so nome.

Quandu u Signore Edson hè mortu à l'età di 65 anni in u 1966, à deci anni di spoglia, Irwin l'hà pigliatu cun l'aiutu di un amicu. Aghju fattu OK. Ùn andava micca bè per noi dui. U soldu ùn significava nunda. Quellu zitellu hà lasciatu vene. Aghju ghjucatu un grande tennis à South Hampton, aghju scrittu libri ... hà saltatu torna.

I fumetti eranu a mo vita. Diu l'hà mandatu à mè eri ... Sta volta u saltu hè tornatu à u Capitanu Don è u so tempu si hè immersu in l'Isula di Bonaire. U Capitanu Don venia di more. Era dece anni più ghjovanu di Mr. Hasen. Ùn si vidianu dapoi guasi 35 anni. Da a memoria, Mr.Hasen hà fattu un ritrattu caricaturale di addiu à u Capitanu Don.

Sò un artista. Hè ancu un omu di grande osservazione cù cummentarii suciali chì a so vita è l'amori sò stati tradutti in storie di fumetti letti in tutta l'America. Di u travagliu di a so vita in arte, cumu l'hà fattu, ùn pò spiegà, solu per palisà u so secretu, ùn ci pensu micca. Aghju fattu solu. Dondi vive.

Articuli Chì Pudete Piace :