Principale Pulitica Quandu u Vanguardu di u Village compie 80 anni, Rimane u Club di Jazz più Tenutu di New York

Quandu u Vanguardu di u Village compie 80 anni, Rimane u Club di Jazz più Tenutu di New York

Chì Filmu Per Vede?
 
U Village Vanguard, ritrattu sopra in u 1976, festighjeghja u so 80esimu anniversariu dumenica u 22 di ferraghju di u 2015. ( Foto: Creative Commons )Per cortesia di The Village Vanguard



Quantu soldi hà fattu Star Wars a forza risvegliata

In ogni notte, si pò discendeu volu di scalini scricchiolanti chì cunducenu finu à u club scuru di a cantina di u Village Vanguard, chì i so muri in feltru verde è altri intrappulamenti decorativi sò rimasti invariati dapoi decennii, è si sentenu à tempu profondamente cunnessi à a cità è alluntanati cumpletamente da ella.

Hè statu chjamatu Camelot di e sale di jazz, u Carnegie Hall of Cool è u prototipu Village bohemian club, ma indipendentemente da l'analogie, Vanguard hè solu una di quelle istituzioni di New York sacrate - cum'è u Grand Central Oyster Bar o, per questa materia , Grand Central stessu - chì pare avè sempre esistitu.

Questa dumenica, u Vanguard, chì hè u club di jazz più anticu di a cità, compie 80 anni. Per celebrà quella occasione, u pianista Jason Moran presenta un una stringa di cuncerti di una settimana , currendu da u 10 à u 15 di marzu, chì attestanu a ricca storia di u club. Ci seranu esecuzioni di pianoforte in solitaria, letture di puesie, cumedia è una serata dedicata à a musica di Thelonious Monk, frà altre cose.

Ùn ci hè altru locu in a pianeta induve tanti grandi anu sunatu per tanti anni, è questu hè una di quelle dichjarazioni chì sembranu iperbole, ma ùn hè micca, hà dettu Loren Schoenberg, u direttore artisticu di u National Jazz Museum di Harlem. Hè veramente l'unica cita unquote locu santu lasciatu in u jazz-periodu.

TVanguard, i club di notte Zelig di New York, hà fattu testimoni di alcuni di i più grandi artisti di a storia di l'intrattenimentu americanu. Apertu in u 1935 da Max Gordon , immigratu è impresariu lituanu, hà operatu à l'origine in a tradizione di un cabaret viennese è di una casa di puesia, cù Maxwell Bodenheim è Joe Gould, discritta da Vanity Fair cum'è pueta alcolicu famosu boemianu. Sonny Rollins, in u 1974, chì hà arregistratu u primu discu in diretta, à u club di jazz di Greenwich Village di Max Gordon.

Sonny Rollins, in u 1974, chì hà arregistratu u primu discu in diretta, à u club di jazz di Greenwich Village di Max Gordon.








Quandu si hè sviluppatu in una sorta di petri di sperimentazione, Vanguard hà presentatu un assortimentu variu di artisti folk è blues cum'è Lead Belly, Woody Guthrie è Richard Dyer-Bennett, presagendu l'ethos di Cafe Wha? è a fine amara da una generazione. Hà avutu ancu cumedianti cum'è Irwin Corey, Lenny Bruce è Woody Allen è hà principiatu a carriera di Judy Holliday è Harry Belafonte, frà parechji altri. (Ùn mi piace micca sempre u so ombelicu svelatu, u curmudgeonly Gordon hà scrittu di Mr. Belafonte in i so ricordi di u 1982, Campà à u Village Vanguard , ancu s'ellu hà appruvatu a so voce.)

In u 1957, u club hà cambiatu a so lista in una linea (principalmente) di jazz, cù John Coltrane, Miles Davis, Charles Mingus, Cecil Taylor è Bill Evans, ancu se ci sò stati eventi più antichi. Dick Alpert (alias Ram Daas) hà accoltu un sit-in psichedelicu in u 1965 in u quale parechji patroni si caccianu in u so propiu LSD, à u scantu di Gordon.

Era una sorta di casa, è simu tutti abbastanza familiari, hà dettu u sassofonistu tenore Sonny Rollins, chì hà registratu u primu album à longu andà, in diretta in u club. Ci era un tippu chì si chjamava Elton - mi ricordu di ellu, hà fattu i più grandi hamburger di u mondu.

Ancu se u club ùn serve più l'alimentariu è a cucina hè stata cunvertita in un ufficiu, ùn sò micca cambiatu assai in Vanguard, iA tenda rossa distinta spunta in u trotuaru cum'è un fanale di stabilità in un quartiere chì spessu si sente cum'è un palimpsestu di sè stessu.

L'avanguardiahè restatu à pocu pressu incorruptu da u cummerciu è ùn pare mai pander à a so clientela, forse perchè esiste fora di u riflussu è di a vita di u Villaghju, pusatu cum'è in un viale. (Ancu se e linee di turisti giapponesi è tedeschi ponu diventà schiaccianti.)

Una cosa chì hè bella hè chì, in tutti l'anni, anu avutu a saviezza di ùn imbulighjà cun ella, hà dettu u pianista Fred Hersch. Mi piace Vanguard per a so purezza.

U sgiò Hersch ghjoca à u club dapoi a fine di l'anni 70 è si esibirà in solitaria in a celebrazione di marzu. Altri interpreti includeranu i pueti Elizabeth Alexander è Yusef Komunyakaa; i cumedianti Marina Franklin è Keith Robinson; è u Quartet Charles Lloyd, in una rara apparizione di club, cù Mr. Moran, Reuben Rogers è Eric Harland.

Quelli chì ùn l'anu mai stati ponu aspittà non solu a so sensazione autentica ma ancu a so stanza distinta, in forma di cuneo-è a so acustica, chì i musicanti è l'ascoltatori in a cunniscenza dicenu chì ùn ponu esse superati. U clarinetista Anat Cohen, chì hà arregistratu un album in diretta culà, hà descrittu u sonu di a stanza cum'è eternu.

Avete una settimana per abituassi à u sonu, è ogni ghjornu si basa nantu à ciò chì avete fattu u primu ghjornu, chì aiuta veramente à sviluppà una canzone, hà dettu Ms. Cohen. E canzone piglianu a forma di a stanza, è u sonu di i strumenti - hè cusì naturale, face cresce a musica. Pudete lascià a musica diventà ciò chì vole esse.

Quandu Max Gordon hè mortu in u 1989, a so moglia, l'ochju d'ochji Lorraine Gordon , chì hà avà 92 anni, hà pigliatu a direzzione. Ella dirige u club cù a so figliola, Deborah, è u direttore anticu, Jed Eisenman, è pò esse truvata in ogni notte tenendu tribunale in u fondu di a stanza.

A linea hè in generale un riflessu di i gusti di a Sra Gordon, è sò larghi, cù prudutti di base cum'è Barry Harris, Bill Charlap è Kenny Barron è ancu artisti più avventurosi cum'è John Zorn, Craig Taborn è u trio The Bad Plus, chì hà avutu u so primu trattu discograficu fruttu di una esecuzione Vanguard-un ritu di passaghju per i musicanti di jazz di New York.

Malgradu a so impurtanza in u terrenu culturale di u Paese è di a cità in generale, u Vanguard, chì s'hè apertu per a prima volta in Carrughju in u 1934 ma si hè trasferitu in a Settima Avenuta l'annu dopu, induve hè sempre pusatu, ferma senza limiti. Ms. Gordon hà pruvatu à marcà l'internu, senza risultatu, sicondu a so figliola-chì significa una cosa: Arrivate quì mentre pudete sempre.

Hè a sala di jazz più magica di u mondu, hà dettu Gary Giddins, chì hà iniziatu à frequentà a Vanguard in u 1964, cù un ID falsu, è documentatu innumerevoli spettaculi quì cum'è criticu di jazz di lunga data per A Voce di u Paesu . Hè basicamente una sala di concerti cù bourbon, è chì puderia esse megliu ch'è questu?

Articuli Chì Pudete Piace :