Principale Divertimentu Van Gogh Dà A so Arechja à a Figlia di un Agricultore, Micca una Prustituta Casuale: Rapportu

Van Gogh Dà A so Arechja à a Figlia di un Agricultore, Micca una Prustituta Casuale: Rapportu

Chì Filmu Per Vede?
 
Autoritrattu cù l'arechja fasciata , (1889). Dopu à una lita cù l'artistu Paul Gauguin in Arles, Van Gogh hà tagliatu una parte di l'arechja.(Foto: Art Media / Print Collector / Getty Images)



Dopu à 130 anni di speculazioni è induvinanze, cunniscimu avà u benefizioru di l'arechja di Vincent Van Gogh, ch'ellu hà tagliatu cù un rasoiu in u 1888 in un bordellu. U destinatariu era una ghjovana donna chjamata Gabrielle Berlatier, cun quale pare chì Van Gogh fussi cunnisciutu, è micca una prostituta, cum'è era statu presumitu in qualchì quartieru.

Era a figliola di un agricultore chì stava à u nordu di Arles, in Francia, è hà ricevutu l'arechja quandu travagliava di cameriera in u bordellu induve l'incidentu di smembramentu hè accadutu, u Ghjurnale Art ripurtatu. Questu hè probabilmente unu di i secreti i più cunservati - ma i più ricercati - in a storia di l'arte.

U ghjovanu di 18 anni hè statu citatu in Bernadette Murphy L'orechja di Van Gogh: a vera storia, chì hè statu publicatu a settimana scorsa da Chatto & Windus. Utilizendu una basa di dati di più di 15.000 persone chì abitavanu in Arles in l'anni 1880 è una attitudine simile à un detective per a ricerca, Murphy hà identificatu a zitella, cunnisciuta solu cum'è Rachel, à quale Van Gogh hà garantitu a so orella staccata a notte di u 23 di dicembre di u 1888. Murphy hè stata fidela à a prumessa ch'ella avia fattu à i discendenti di Gabrielle, scrivendu chì Finu chì a famiglia mi permessi di palisà u so cugnome, rispettaraghju i so auguri è u teneraghju privatu.

À ringrazià à a scuperta intrapresa da U Ghjurnale Art , però, l'identità di a donna hè stata avà scuperta. U so nome hè statu trovu in i registri di l'Institut Pasteur in Parigi, induve era stata ministrata per un casu guasgi fatale di rabbia. U so bracciu mancu essendu statu macellatu da un cane l'8 di ghjennaghju di u 1888, Berlatier hè stata sottumessa à una prucedura ardente è di decontaminazione cù un ferru rossu. Più tardi, in Parigi, hà ricevutu un vaccinu anti-rabbia sviluppatu di pocu, chì li hà salvatu a vita.

U trattamentu medicu di Berlatier averia probabilmente custatu una grande somma di soldi, u Ghjurnale Art note di rapportu - una somma troppu grande per a figliola di un agricultore, chì puderia significà ch'ella duvia piglià u travagliu duve pussibule. Questu va un certu modu per spiegà perchè travagliava in un bordellu in 1 Rue du Bout d'Arles, cum'è cameriera, u locu induve Van Gogh hè statu trovu cù l'arechja un pocu staccata.

Perchè daria l'orechja à una zitella di diciottu anni, chì avia dighjà a so bona parte di suffrenze è di traumi?

Ci hè più infurmazioni chì indicanu chì Berlatier puderia avè travagliatu cum'è pulitore in u Café de la Gare, pruprietà di l'amichi di Van Gogh Joseph è Marie Ginoux. L'artistu avia una stanza è ci stete guasgi mezu annu in u 1888. U fattu chì Van Gogh è Berlatier si scontranu in ogni prubabilità in parechje occasioni hè indicativu forse chì Berlatier era più cà una semplice cunniscenza casuale di l'artista, u ghjurnale hà dettu, ancu se a natura di a so relazione ùn hè ancu chjara.

Spinghjendu a multitùdine di dumande solu perchè Van Gogh hà tagliatu l'orechja in primu locu, ci dumandemu perchè averia datu l'arechja à una zitella di diciottu anni, chì avia dighjà a so bona parte di suffrenze è di traumi? Ora cunniscimu a persona, pudemu forse scopre di più in futuru nantu à l'incidentu, u Ghjurnale Art scrive l'autore, un eruditu di Van Gogh.

À a fine, Berlatier hà campatu una longa vita - è hà tenutu stu secretu angoscia per ella stessa, accrescendu a curiosità intornu à u misteru.

Articuli Chì Pudete Piace :