Principale Arti Un Spettaculu Picasso Veramente Frescu, Esilarante Pò esse Truvatu in MoMA

Un Spettaculu Picasso Veramente Frescu, Esilarante Pò esse Truvatu in MoMA

Chì Filmu Per Vede?
 
Pablo Picasso, Capra , Vallauris, 1950 (cast 1952). (Foto: © 2015 Estate di Pablo Picasso / Artists Rights Society (ARS), New York)



Ancu i più avidi è sapienti appassiunati di Picasso sò in riserva per alcune sorprese in a Scultura Picasso. L'espansione di u grande successu di u museu di l'Arte Moderna, chì dura finu à u 7 di ferraghju di u 2016, hè a mostra più cumpleta di i sculture di Picasso in i Stati Uniti dapoi una mostra di 1967 in MoMA.

Ci sò stati cambiamenti sismichi dapoi, in u mondu in generale, è in l'arti. Picasso si ne hè andatu, ma a so reputazione postuma hè cresciuta assai, in particulare in u duminiu di a scultura. Questa mostra famosa di circa 140 opere, alcune mai mostrate in stu paese, aghjunghjerà senza dubbiu significativamente à a so lascita.

Durante a so vita, Pablo Picasso (1881-1973) hà mostratu raramente e so opere in 3-D. Sicondu à certi sperti, o si sentia ch'elli eranu troppu persunale, o ch'ellu era incerta circa a so impurtanza paragunatu à i so quadri. Ùn ci era certamente alcuna causa per quest'ultima preoccupazione. Cum'è a prova di questu spettaculu rivelatore, a larghezza concettuale è a portata di e so opere in 3-D hè à u paru, almenu, cù i so successi cambianti di ghjocu in pittura. Bicchieru di Assenziu (1914). (Foto: © 2015 Estate di Pablo Picasso / Artists Rights Society (ARS), New York)








Dopu à a morte di Picasso à 91 anni, u so duminiu hà cuminciatu à dà e sculture à varie istituzioni d'arte publiche, principalmente per aiutà à cumpensà l'enorme tasse di eredità duvute à u guvernu francese. Quandu più di e sculture ghjunghjenu à a vista publica, l'inventiva unica è a pura bellezza è u putere diventanu chjaru. Frà i principali beneficiari di sti rigali, spessu amministrati da a vedova di Picasso, Jacqueline, eranu MoMA, è u Musée national Picasso-Paris, chì hà cullaburatu à a mostra attuale, co-urganizata da i curatori MoMA Ann Temkin è Anne Umland.

Mentre Picasso ùn hà guasgi mai prestatu e so opere sculturali à gallerie o musei per esse esposti, nè menu à prupone li in vendita, si ne curava assai. Li tinia vicinu à a manu, cum'è animali domestici. Per questa ragione, assai di i so esperimenti in arte 3D sò stati beni cunnisciuti da amici, artisti, culleghi è cunfidenti - scultori Alberto Giacometti, qualchì volta collaboratore Julio González, è u fotografu Brassaï trà di elli - chì anu vistu e opere in a casa di Picasso o attellu. E fotografie di Brassaï di sculture in u studiu di Picasso riempenu una di e gallerie laterali di a mostra.

Furmatu cum'è pittore, ma autodidattu cum'è scultore, Picasso hà dimustratu un certu sensu d'abbandone salvaticu in opere in 3-D chì a volte anu trumpatu i so esperimenti più radicali in pittura. Cum'è più insegnanti anu ricunnisciutu questi successi, elementi Picassoidi apparsu prestu in sculture da unepochi di i so amichi artisti è cunniscenze. Bull, (1958). (Foto: © 2015 Estate di Pablo Picasso / Artists Rights Society (ARS), New York)



L'impattu di a scultura di Picasso continua à esse risentitu da parechji artisti oghje, ancu Jeff Koons. À l'apertura di a mostra, Koons m'hà dettu chì u cusì chjamatu periodu Classicu di Picasso in scultura di u principiu di l'anni 1930 - quandu creò in gesso una seria di ritratti imaginativi di a so allora amante Marie-Thérèse Walter - hà influenzatu a so recente serie Gazing Ball. In opere tipiche di a serie, Koons presenta una sfera di vetru turchinu incorporata in un gesso biancu di una figura, di solitu eroica o mitologica, apprupriata da statuaria greco-romana cunnisciuta.

Koons hà fattu u cummentariu guardendu Picasso Capu di donna, un travagliu creatu in u 1932 in u so studiu in Boisgeloup, vicinu à Parigi. L'opera hè unu di l'esempii i più astratti di a seria Marie-Thérèse. Un pocu più di dui metri d'altezza, a scultura in gesso mostra i tratti facciali di a donna ridotti à forme longhe, tubulari è una piccula forma sferica. Hè unu di i punti culminanti di una galleria d'arrestazione. Sedia, (1961). (Foto: © 2015 Estate di Pablo Picasso / Artists Rights Society (ARS), New York)

Furmatu da pittore, ma autodidatticu da scultore, Pablo Picasso hà dimustratu un certu sensu d'abbandone salvaticu in opere in 3-D chì a volte anu trumped i so esperimenti più radicali in pittura.

Disposta più o menu cronologicamente, Picasso Sculpture hè una mostra visuale stupente senza etichette murali per identificà l'opere, è solu uni pochi di testi murali esplicativi chì coprenu vari periodi di a carriera di l'artistu. (Tuttavia, i curatori furniscenu un picculu librettu illustratu cù contorni di pezzi individuali, dendu tituli, date è provenienza.)

Mentre unu si move per l'esposizione, ogni galleria hè più chjappante di a prossima. A prima stanza cuntene i primi travagli di Picasso, cumpresa a figurina in argilla Donna Seduta (1902), è ancu una piccula faccia di bronzu Testa di un Picador cun u nasu rottu (1903). Sti pezzi piuttostu cunvinziunali mostranu à Picasso chì assorbe è maestru di e tradizioni figurative di a scultura di u XIXu seculu mentre era ancu in i primi vinti.

E so prime opere veramente sperimentali sò state ispirate da e so frequenti visite à musei etnografichi di Parigi, toccanu e forme astratte è l'erotisimu francu di e culture tribali non occidentali. I totem putenti di Picasso in legnu da u 1907 è u 1908 ricordanu spessu certe sculture di Paul Gauguin, chì u so travagliu hà ammiratu. Vase: Donna (1948). (Foto: © 2015 Estate di Pablo Picasso / Artists Rights Society (ARS), New York)






Parallelendu e so scoperte cubiste in a pittura, ch'ellu hà sviluppatu in tandem cù Georges Braque, Picasso hà pruduttu indipindente e so prime sculture veramente radicali à partesi di u 1912. I pezzi chjave di stile cubistu includenu quì i rilievi murali. Natura Morta cù Chitarra (1912), è Chitarra (1914), in cartone, è lamiera, rispettivamente, più raramente esibiti rilievi in ​​legnu dipinti cum'è tableaux. U ghjocu Cubistu dinamicu di prufundità spaziale in sti pezzi currisponde à quellu di e so opere cuntempuranie in 2-D.

Unu di i più notevuli successi curatoriali di a mostra hè a riunione di tutte e sei serie di picculi bronzi dipinti di Picasso, Bicchieru di Assenziu , micca mostrati inseme dapoi u 1914, quandu sò stati fatti.

In i bronzi, Picasso riprisenta i cubi di zuccheru - chì facianu parte di u rituale di bevente di l'absinthe - variamente dipinti, alcuni in culori brillanti. Incorporata ancu in ogni cuncepimentu hè una vera cucchiaia di tippu variabile. Malgradu a scala diminutiva di a serie, i sei Bicchieru di Assenziu i pezzi custituiscenu una avanzata monumentale in a scultura muderna.

Quì, Picasso introduce u culore in a scultura astratta in bronzu, è annuncia l'avvenimentu di l'assemblea, cume a cunniscimu oghje. Hà aghjustatu ogetti truvati in l'opera cum'è elementi formali, cù un grande umore, è senza l'ironia di Dada o di gesti anti-art. I capulavori includenu l'icònicu Testa di Bull (1942), una fusione di bronzu di un veru sedile di bicicletta è manubriu; è unu di i mo preferiti, Babbu è Ghjovanu (1951), chì incorpora un cast di bronzu di una vittura di ghjocu per riprisentà e caratteristiche facciali di u babbu. Hè apparente in tutta a mostra chì assai di l'idee scultore più innovatrici di Picasso sò nate da l'uggetti ch'ellu hà ricreatu cum'è ghjoculi per i so figlioli à ghjucà.

Forse u spaziu u più eccitante hè cunsacratu à e sculture in lamiera fatte trà u 1954 è u 1964, chì cuntenenu numerose machette in metallo vernice, parechje di e quali eranu destinate à opere publiche à grande scala, cum'è l'incantu affascinante bustu di ritrattu in metallo piegatu Sylvette (1954), una resa imaginativa di un mudellu Picasso preferitu di l'anni cinquanta. Stu travagliu hè statu eventualmente trasfurmatu in un munimentu cuncretu, una di e numerose cullaburazione di Picasso cù l'artistu norvegese Carl Nesjar. U pezzu hè statu installatu in u 1968 in u cumplessu di u New York University Village / Silver Towers, induve si trova oghje.

Mentre chì assai di l'opere in Picasso Sculpture anu un significatu storicu considerableu, a mostra offre qualcosa di più cà una retrospettiva competente. U spettaculu pare vivu è di u mumentu perchè, trà e pussibulità vertiginose è idee per a scultura chì Picasso hà prupostu in tutta a so carriera, assai ùn anu ancu esse pienu esploratu è realizatu. In absentia, Picasso invita graziamente o sfida i ghjovani artisti à falla.

Articuli Chì Pudete Piace :