Principale Stile Di Vita Nostra Signora di a 121a Strada: Miglioru Ghjocu Novu in una Decina

Nostra Signora di a 121a Strada: Miglioru Ghjocu Novu in una Decina

Chì Filmu Per Vede?
 

Aghju amatu raramente una pezza teatrale tantu a Madonna di a 121a Strada. L'immensamente dotatu Stephen Adly Guirgis mi empie solu di speranza, disperatu quantunque. A so voce urbana hè sorprendentemente fresca è nova - un grande talentu inconfundibile in u desertu. Da a so linea d'apertura combustibile-Chì tippu di cazzu di mondu hè questu?! - ci hà spessu cunvulsu di risa. Mr. Guirgis scrive in furia è tristezza infettive, liberatrice. Nuddu pò esse cusì divertente senza sente u dulore d'esse vivu è, à a fine, vi truverete sicuramente cummossi da i so persunaghji brusgiati in cerca di qualchì sorte di grazia è di redenzione strana.

In listessu tempu, Nostra Signora, diretta da Philip Seymour Hoffman, hè brillantamente realizata da un cast chì porta una nova realtà autentica nantu à u palcuscenicu. U dramaturgu stessu hè un attore qualchì volta. L'attori-dramaturghi sò stati cunnisciuti per scrive grandi roli virtuosi, spessu cun elli stessi in mente. Philip Seymour Hoffman, l'attore, ùn hà micca bisognu di presentazione. Trà i dui, l'elencu di parenti scunnisciuti di a Cumpagnia Teatrale LAByrinth à u Teatru Union Square ci dà u più bellu attore in cità.

A breve scena d'apertura di a Madonna, sola, distingue Mr. Guirgis cum'è una mente imprevedibile, originale chì u talentu hè à parità ancu cù a farsa maniacale è u subterfugiu di Joe Orton. Chì vedemu prima (è sintimu)? Un omu in furia chjamatu Vic stà in i so mutanni accantu à un cofanettu viotu in una funeraria di Harlem. Chì tipu di cazzu di mondu hè questu?! Vogliu dì, sò solu quì?

Ùn hè micca solu. Cun ellu hè un omu mortu chjamatu Balthazar, chì hè un fliccu alcolicu. Chì site, fliccu? Dumanda Vic. Innò, Vic, sò un agricultore, risponde Baltazar. Sò venutu quì per vende qualchì ova.

Ma Vic hè imparabile, si sdrughje in e so mutande, è Richard Petrocelli, chì ghjoca u terribile cameo, ci hà fattu rivettà da a so indignazione splusiva. Ùn sapemu ancu ciò chì u tribuleghja. Ma ellu face. Ci sò i limiti, prutesta Vic. Ùn dò micca una merda! Forse site cresciutu in una giungla senza Diu, ma mi ricordu quandu u mondu ùn era micca questu! E questu? Ùn hè micca u mondu!

OK, dice Balthazar (Felix Solis in un spettaculu perfettu è sottovalutatu). Ma à pocu tempu, Balthazar dicerà cù dolcezza, Devi dumandà ti nantu à i vostri pantaloni, Vic.

Si face chì Vic hè venutu à u Funerale Ortiz per rende u so omagiu à a cara è temuta Sora Rose, chì hè appena morta d'alcolismu. Quasi tutti i caratteri di a Madonna sò stati insegnati da Sister Rose. Hè un ghjocu di riunione in questu rispettu. Ma u corpu di Sister Rose hè statu arrubatu da qualchì banda di punchi chì anu ancu arrubatu i pantaloni di Vic. Sapete, aghjusta Vic, se Rudy fussi sempre in ufficiu, questu ùn seria mai accadutu - ne sò sicuru! Ùn averia micca pigliatu stu linz per dui secondi ...

L'arechja di u sgiò Guirgis per a lingua nustrale hè perfetta, e viulenze oscenità di strada fine. Un incantatore chjamatu Norca cattivu (Liza Colón-Zayas, un altru attore terribilmente veru in a truppa) hè dumandatu da u sempre paziente Balthazar induve era a notte precedente trà 22 ore. è 9 ore di mane eru in casa di a to mamma à cazzàla in culu cù una cinghia nantu à u dassu induve eru!

Assai buffu.

Vidite à qualchissia chì ride? dumanda Norca brutta.

A Madonna hè un ghjocu di vignette, è u sgiò Guirgis ci piglia tantu in sorpresa cù ogni scena chì si sviluppa chì sta rivista ravagante vene cun un avvertimentu insolitu: Hè megliu à leghje micca più, forse, se ùn vulete micca sapè quale entre l'isteria chì cresce.

Sempre quì? Pruvaraghju à dà l'atmosfera di cose rimarchevuli. Dopu scuntremu à qualchissia chjamata Rooftop, chì si cunfessa. Benedisci mi, Babbu, perchè aghju peccatu assai, sai ciò ch'e dicu?

U simpaticu Rooftop-Ron Cephas Jones in un spettaculu maestru è faciule - hè bellu lapidatu, cronica infedele. A so amare ex-moglie, Inez-interpretata da una signora di talentu chjamata Portia, l'unica attrice chì cunnoscu cun un nome, a menu chì no contemu Cher-descrive Rooftop cum'è un fink chì cherry-popped ogni Jordache bubble-butt da 96th in su. Ma u sgrossu, disillusu Padre Lux di Mark Hammer diventa impaziente cù e so tracce laterali nervose. Protesta un cunfessiunale, micca una cunversazione.

Eppuru, Rooftop li dice, ancu Hank Aaron hà colpitu uni pochi fora di u tee di pratica prima di andà finu à u rock-gotta marinate prima di grill, veramente?

Questu ùn hè micca un 'cook-out', signore, dice Patre Lux.

Gran parte di u primu attu di a Madonna apparisce farsante è arricchitu d'umore scuru, è tutte e buone farsie bordanu u stereotipu. Entranu Gail (Scott Hudson) è Flip (Russell G. Jones), amatori gay in disputa. Flip, l'avucatu chì volta à u cappucciu per a vigilia, hè di ritornu in l'armariu per a ghjurnata. A negazione hè cum'è un paghju di pigiama di seta Prada, u so amante u castica. U prezzu hè troppu altu.

Dopu ci hè Edwin è Pinky (David Zayas è Al Roffe), chì puderebbenu esse u cignale di u dramaturgu à Of Mice and Men. Intrappulatu è cumpletamente frustratu Edwin cura cù amore u so fratellu simplici, Pinky. Campa in colpa schiacciante. Cum'è un zitellu, hà ghjittatu accidentalmente un mattone da a finestra chì sbarcò nantu à a testa di Pinky.

Dunque a pezza si svolge alegremente, in particulare cù u turnu u più divertente di a sera da Elizabeth Canavan cum'è Marcia, a nipote astmatica, violentamente neurotica di Sister Rose.

Perchè Donchu stà, avete un Yodel? Edwin li dice penserosa.

Sò allergicu à a cicculata, risponde Marcia.

Avete un soda, allora.

Caffeina?

Cumu serà una fetta di pizza?

Pizza! ella erupts. Bonghjornu? Furmagliu?! Diu, qualchissia ti hà ancu lampatu un mattone in capu?!

È, infine-per ùn esse lasciati daretu- ci hè Sonia spiazzata, recessiva, chì hè sempre lasciata daretu. Melissa Feldman a interpreta in un altru spettaculu di cameo perfettu da l'inseme. Nuddu sà bè ciò chì Sonia face quì. Hè di u Connecticut.

L'attu II hà a so risa, per esse sicuru, ma hè a transizione senza interruzzione di u dramaturgu à a rivelazione tranquilla chì u face un pueta di tenere misericordie. Da una parte, i so persunagi in disperazione comica esplodenu cù vitalità è rabbia oscena. Sò à u puntu di scoppiu, à a fine di a so funa. È cumu vi sentite ultimamente?

D'altra parte, toccanu u nostru core. U sgiò Guirgis ùn hè micca sentimentale. Sà chì a vita hè dura è incomprensibile, è l'ànime sò tombe, è i santi risiedenu in lochi improbabili.

Questa hè a so terza pezza di teatru, ma se Stephen Adly Guirgis hè una nova voce, a Madonna di a 121a Strada hè a più bella nova pezza di teatru chì aghju vistu in una decina d'anni.

Articuli Chì Pudete Piace :