Principale Arti Einstein Era Artista: Cumu Esse Creativu

Einstein Era Artista: Cumu Esse Creativu

Chì Filmu Per Vede?
 
Albert Einstein mentre tocca un viulinu in a sala di musica di u S. Belgenland in strada per a California, 1931.Keystone / Getty Images



ricerca inversa di u telefunu in pagina bianca

Einstein hà ispiratu un cambiamentu di paradigma in fisica micca da scentificu ma da artista.

Tutta a nostra custruzzione di u mondu dipende da a lingua. Ciò chì vedemu ùn hè micca ciò chì l'universu hà definitu, ma ciò chì u nostru cervellu hà amparatu à etichettà.

L'inglese distingue un scientistu da qualchissia chì impara sistematicamente una parte di u mondu naturale è usa quella cunniscenza per discrive è prevede. Un artista, invece, hè definitu cum'è qualchissia chì produce creativamente.

Queste etichette sò impurtanti. Ùn sò perfetti, ma permettenu di diferenze trà i sfarenti aspetti di a nostra realità.

U dannu si face quandu li usemu in modu incorrettu. Quandu si tratta di categurie cum'è scienza è arte, avemu una tendenza à presumere l'esclusività reciproca.

Einstein pò esse statu un scientistu praticante cun focus nantu à a fisica teorica, ma questu ùn significa micca chì ùn era ancu un artista. In fatti, pudemu argumentà facilmente chì più di u so successu hè statu attribuitu à a so creatività chè à a so cunniscenza sottostante di u campu.

Ci sò parechji scientifichi intelligenti è sapienti. Raramente, però, sò capaci di pruduce un travagliu chì sposta tutta a nostra comprensione di u mondu. Questu richiede un modu completamente novu di guardà e cose.

Ùn ci vole micca à ghjucà u viulinu o scrive una puesia per esse artista. Si tratta solu di pruduce, è a qualità di ciò chì pruduce hè largamente dipendente da a creatività. Ci cridite o nò, ùn ci n'hè tantu per pensà.

Ùn Aspettate micca chì Ispirazione si Muti

Ci hè parechje cuncepzioni sbagliate nantu à cumu si facenu avanzate. Hè faciule di cascà in a trappula di pensà chì sò di colpu ispirati - cum'è a storia spessu cuntata di u mumentu chì a caduta di una mela hà purtatu à Newton à scopre a gravità.

In un ligeru modu, accadenu, è à volte, sporadicamente. Dittu chistu, se a vostra unica tattica hè di pusà è aspittà l'ispirazione per colpisce, allora site quasi sempre preparatu per fallimentu.

U duttore Mark Beeman dirige u Laboratoriu di Cervellu Creativu à l'Università di u Norduveste. Utilizza scanners cerebrali per fà studii di ricerca per capisce u prucessu creativu. In i so parolle:

Ancu se l'esperienza di l'insight hè improvvisa è pò sembra disconnessa da u pensamentu immediatamente precedente, sti studii mostranu chì l'insight hè a culminazione di una serie di stati cerebrali è di processi chì operanu à diverse scale di tempu.

In poche parole, i momenti eureka si verificanu per via di u travagliu chì li porta. L'azione stimula l'ispirazione più spessu chì l'ispirazione stimula l'azione.

Trattatelu Cum'è un Impiegu Unsexy

Fà un travagliu creativu ùn hè micca sexy. Si tratta di mette un calendariu è di fà lu solu.

In u 1902, Einstein hà uttenutu un travagliu in un uffiziu di brevetti svizzeri. Avia circatu una pusizione d'insignamentu in l'anni precedenti cun poca furtuna. Questu u furzò in un locu inopportunu è pocu inspiratore in quantu à u so interessu per a fisica.

Durante u so tempu in quà, ellu hà sceltu di gestisce a so ghjurnata per avè un equilibriu disciplinatu trà l'ore ch'ellu hà passatu per u travagliu è l'ore ch'ellu hà dedicatu à u travagliu scientificu.

Hè statu deliberatu in u so impegnu à a creazione, è i frutti di u so travagliu anu purtatu à u Annus mirabilis papers . I scientisti u chjamanu l'annu miraculu. Ispiraria a formulazione di e duie teurie fundamentali in fisica: a teoria di a relatività generale è a meccanica quantica.

Avia Einstein aspittatu u mumentu giustu, u mondu puderia micca esse duv'ellu hè.

U megliu modu per creà hè di trattallu cum'è un travagliu. Sceglite un tempu, prisentatevi è muvite.

Sceglite un tempu, prisentatevi è muvite.Autore furnitu








Circate e Relazioni trà l'idee esistenti

À u core, a creatività hè solu un modu novu è utile di cunghjuntà idee anziane. Ùn hè micca imaginatu fora di l'aria, è ùn hè micca cumpletamente astrattu. Hè un modu novu di fà un sensu di e cumpunenti esistenti di a realità chì ùn anu ancu à fondu.

In u 1945, Einstein hà scrittu una lettera in risposta à un sundagiu da un matematicu francese chì circava di capisce i schemi di pensamentu di i scentifichi famosi. Si pò truvà in Idee è Opinioni , una racolta di i scritti di Einstein, è in ella, parla di u so prucessu.

E parolle o a lingua, cume sò scritte o parlate, ùn parenu micca ghjucà un rolu in u mo meccanisimu di pensamentu. L'entità psichiche chì parenu serve cum'è elementi in u pensamentu sò certi segni è immagini più o menu chjare chì ponu esse «vuluntariamente» riprudutti è cumbinati.

Hè ancu chjaru chì u desideriu di ghjunghje infine à cuncetti logicamente cunnessi hè a basa emotiva di stu ghjocu piuttostu vagu cù l'elementi sopra menzionati. Ma pigliatu da un puntu di vista psiculogicu, stu ghjocu cumbinatoriu pare esse a caratteristica essenziale in u pensamentu pruduttivu - prima chì ci sia qualchì cunnessione cù a custruzzione logica in e parolle o altri tippi di segni chì ponu esse cumunicati à l'altri.

Se pensate à a creatività cum'è a capacità di sviluppà cunnessioni significative trà e parti esistenti di a vostra realtà, pudete cumincià à capiscia chì a creatività ùn hè micca solu riservata à i gusti di Mozart è Picasso. Hè qualcosa chì impatta tutta a nostra vita, è hè qualcosa chì tutti praticemu.

Perfeziona u vostru inventariu mentale di cunniscenza è lasciate mischjà in modi assurdi.

Esse Disposatu à Produce u travagliu Subpar

Cum'è qualsiasi altra cosa in a vita, l'unicu modu per ammaestrà a creatività hè di mette in opera.

A difficultà, tuttavia, si trova à accettà a produzzione di travagliu sottopattu. A nimu li piace à mancassi di e so aspettative, ma hè ancu più scoraggiante quandu si tratta di creà perchè u risultatu hè un risultatu tangibile, cum'è un quadru o un libru.

Un modu per sfidà sta difficultà hè di capisce chì ùn simu micca i soli chì producenu un cattivu travagliu. Quandu vedemu una grande creazione da un geniu, hè utile ricurdà chì anu travagliatu in più di un solu pezzu. Anu pruduttu assai travagliu davveru unsexy chì nimu parla.

In u corsu di a so carriera, Einstein hà publicatu più di 300 articuli scientifichi è circa 150 articuli micca scientifichi. Un archiviu di u so travagliu non publicatu cuntene più di 30.000 ducumenti unichi, è ùn avia micca sempre ragiò.

In Sbagliu Brillante , Mario Livio predice chì circa u 20% di i ghjurnali d'Einstein cuntenenu errori di sorte. Un sottoproduttu di u so sforzu di pensà in modi non convenzionali era chì u so travagliu era qualchì volta imperfettu.

Cumprumessu Oghje per Dumane

I risultati straordinarii richiedenu un impegnu straordinariu. Hè u sicretu.

John Hayes hè prufessore à l'Università Carnegie Mellon è hà fattu una volta un studiu per analizà millaie di pezzi musicali trà u 1685 è u 1900. Era curiosu di quantu ci hè vulsutu per un musicante per pruduce arte di classa mundiale.

L'hà ridutta à 500 capolavori di 76 cumpusitori. Trascinendu una cronologia per ogni individuu, hà guardatu quandu hè statu pruduttu un pezzu. Fora di solu trè artisti, ogni cumpusizione hè stata scritta almenu una decina d'anni dopu ch'elli anu cuminciatu à piglià u so travagliu in seriu.

In studii di seguitu di pueti è pittori, hà trovu u listessu risultatu. Hè chjamatu questu I dece anni di silenziu - un periudu cù una pruduzzione alta di travagliu ma assai poca ricunniscenza.

Per cultivà a creatività, ùn duvete micca solu custruisce u curaghju di pruduce un cattivu travagliu, ma avete ancu messu assai tempu senza ricumpensa per creà un grande travagliu.

Tuttu u vostru bisognu à sapè

Se un artista hè qualchissia chì produce qualcosa di novu è di novu, allora poche persone in a storia si adattanu à u prughjettu cum'è Einstein. L'arte hè stata a fonte di u so geniu.

Eccu ciò chì a so storia ci pò amparà:

I. Ùn aspettate micca l'ispirazione per muvesi. A creatività hè un prucessu. Ancu l'idee apparentemente sporadiche - cum'è quelle chì avemu in a doccia - s'appoghjanu nantu à ciò chì li hè venutu prima. L'ispirazione ùn colpisce solu senza ragione. Si basa nantu à un mudellu di travagliu cunsistenti chì si manifesta à volte in forma di quelli momenti rari. Per praticà veramente a creatività, impegnatevi in ​​un pianu, presentatevi, è mettitevi à u travagliu, se vulete o micca.

II. Cercà relazioni trà idee esistenti. Nunda di novu hè cumpletamente uriginale. A creatività hè solu di pruduce qualcosa aduprendu una cumbinazione di l'elementi esistenti di a vostra realtà. Cuminciate sviluppendu un inventariu mentale di cunniscenze pertinenti, travagliate per cunnette i punti, è dopu sustene quelle cunnessioni cù una struttura logica.

III. Produce un grande volume di travagliu. A creatività ùn funziona micca chè vo fate. Pruduce di fronte à u fiascu, è pruduce di fronte à risultati suttastanti. Hè faciule da scurdà chì micca tutti i travagli creati da un geniu eranu cusì grandi. Assai ùn era micca. Ùn hè solu parlatu. A creazione di un travagliu male hè necessariu per scopre un grande travagliu, è tuttu richiede tempu.

Ammaistrà a creatività hè di per sè un arte, è cum'è qualsiasi arte, pò pudè dà forza.

Vulete più? Zat Rana publica una newsletter settimanale gratuita à Furtuna di cuncepimentu . Utilizza storie impegnative per spartite insight uniche nantu à cume vivere una vita migliore dissettendu a scienza, l'arte è l'imprese. Questu articulu hè statu apparsu in DesignLuck.com .

Articuli Chì Pudete Piace :