Principale Pagina Iniziale Tuttu ellu: U Grim Behind the Gags (È una Indennità di Abbigliamento per Mamma)

Tuttu ellu: U Grim Behind the Gags (È una Indennità di Abbigliamento per Mamma)

Chì Filmu Per Vede?
 

BORN STANDING UP: A VITA DI UN CUMICU
Da Steve Martin
Scribner, pagine 207, $ 25

... U piacè seria stata una perdita indulgente di focu chì a cumedia ùn si pò permette. —Steve Martin

Esse divertente ùn hè micca divertente. À u mumentu di u so grande successu cum'è cumediante di stand-up (folla di 45.000), Steve Martin hà patitu di depressione, stanchezza è a solitudine di a strada. In u 1981, in cima di u roller coaster, si n'andò, in u cinema. È in scrittura per elli, è per U New Yorker , frà altre cose. Hè assai bravu; hè un piacè di leghje. Ma stu ricordu, si suspetta, hè qualcosa di un attu magicu. Cum’è s’è Steve Martin avia intrutu in u cappellu di cima di u so magu è invece di un cunigliulu, avia tiratu Steve Martin.

In un certu sensu stu libru ùn hè micca una autobiografia, ma una biografia, ci dice, perchè scrivu nantu à qualchissia chì cunniscia. Ié, questi eventi sò veri, eppuru qualchì volta parianu esse accaduti à qualcunu altru. Infatti, u sgiò Martin hà adupratu i so archivi (hà un archivistu prufessiunale) è hà intervistatu vechji amichi mentre scriveva, cum'è se fessi una ricerca à qualchissia altru - una persona chì ùn li parlaria micca sempre. Natu Standing Up ùn hè micca un dettu, hè un dettu, un attu cuntrullatu è elegante di rivelazione. Avà u vedi. E dopu, quandu ellu ùn vole micca, ùn vulete micca.

Ié, u sgiò Martin diceria à u so publicu, sò ... un tippu salvaticu è scemu. Eppuru u Signore Martin ùn hè mai statu salvaticu è pazzu, solu Steve Martin era. Hè a creazione viscerale di un Geppetto cerebrale. Ciò chì pareva spuntaneità nantu à u palcuscenicu, amparemu in questu libru, hè u risultatu di un infinitu càlculu di split-second, costante autospetturante è analisi post-fattuali. Infatti, da ghjovanu magu, hà tenutu registri scrupulosi di cume ogni gag hà ghjucatu dopu à i mo spettaculi lucali per u Cub Scouts o Kiwanis Club.

Inizià u so sguardu ind'una umida notte di luni l'estate 1965 in San Francisco, quandu avia 20 anni, è da quì riprende a so zitellina, presentendu a ghjente à quale hè dedicatu stu libru: u so babbu (un attore manqué chì allughjava una rabbia irrazionale versu u figliolu chì li assumigliava assai), a so mamma (un cavallu di ropa chì adurava a moda) è a so surella. Aghju intesu dì chì una zitellina cumplicata pò purtà à una vita in l'arti. A vi dicu sta storia di u mo babbu è di mè per fassi sapè chì sò qualificatu per esse còmicu, scrive, aduprendu l'umuri per smurzà l'angoscia.

A so mamma (chjamata Mama) è u babbu (chjamatu Glenn, ancu da i so figlioli) fermeranu in fondu dopu à i capituli d'apertura, ma rinviviscenu di tantu in tantu, cum'elli puderianu in psicoanalisi. Quandu sò andatu fora di casa à diciottu anni, scrive u sgiò Martin, aghju raramente chjamatu a casa per verificà i mo genitori o dì li cumu andava. Perchè? A risposta mi stupisce mentre a scrivu: ùn sapia micca chì devu. Eppuru, cù u tempu si riconcilia è ancu di più, deliziando a so mamma cù a so celebrità, sì micca u talentu. Ella scrive u so propiu materiale, hà dettu in una intervista. Li dicu sempre chì hà bisognu di un novu scrittore. U so babbu, à u turnu, hà dettu à un ghjurnale lucale chì Saturday Night Live hè a cosa più orribile di a televisione. Uva acida, di sicuru. Quandu hà fattu u grande tempu, u Signore Martin hà pigliatu u babbu cum'è agente immubiliare, è hà datu à a so mamma una indemnità di vestitu chì a rende eccitata. Più tardi, hà da cuntà a so ultima visita cun ognuna di elli, cusì à a fine di sta memoria, u so attu di stand-up hè finitu, è i so parenti sò morti, anch'elli.

A so PRIMA ESPOSIZIONE à a cumedia era in a vittura di famiglia, ascultendu a radio, è in u salottu di a famiglia, guardendu a televisione: Bob Hope, Abbott è Costello, Amos 'n' Andy, Jack Benny, Laurel è Hardy, Red Skelton. À l'età di 10 anni, hà avutu u so primu impiegu in u showbiz-vendendu libretti di guida in Disneyland- induve hà finalmente sbarcatu u so travagliu di sognu: travaglià in a Magia Magica di Merlin, induve hà fattu un attu. Hè in u fondu di a Magia Magica di Merlinu chì hà vistu una cartulina giappunese intitulata Happy Feet (mostrava i pedi di una coppia chì facia l'amore, una coppia in punta, una in ghjò), u nome chì darà dopu à a so meravigliosa danza di nocciola. Dopu, a fisicità hè diventata impurtante per ellu cum'è a cerebrazione.

Intantu, era andatu à u vodevil, è s'insegnava à sè stessu u banjo rallentendu i registri di banjo nantu à u mo giradischi è scegliendu e canzone nota per nota, è da quì à l'università, induve hà studiatu filosofia è hà cunsideratu di diventà un accademicu. A notte in lettu, hà ascultatu dischi di cumedia: Nichols è May, Lenny Bruce, Tom Lehrer. È cusì u sgiò Martin hè diventatu un còmicu teoricu. Hà scupertu chì a cumedia puderia evoluzione. I so cuncetti formali includenu e nuzione di uriginalità tutale, a premessa chì tuttu ciò in l'attu li accadia, è a nuzione d'esse d'avanguardia.

L'attu si stringe, dice. Era vera chì ùn pudia micca cantà o ballà, ma cantà divertente è ballà divertente eranu un'altra questione. In riassuntu, era un scrittore è coreografu chì travagliava per un attore chì interpretava un comicu: eru un intrattenitore chì facia da divertente.

À fiancu à un grande successu, per u quale travagliava cum'è un dimoniu, l'amore venia chjamendu quì è culà. U sgiò Martin hà solu parolle amiche (è qualchì volta una maravigliosa descrizzione) per i so annessi, tenendu solu un animu dolce versu u tardu John Frankenheimer, chì hà arrubatu a deliziosa amica di Mr. Martin Mitzi Trumbo - è, 20 anni dopu, hà colpitu u so tandu- moglia, u dishy Victoria Tennant. Intantu, Mr.Martin hà scrittu per a TV, hà fattu cumedia nantu à i talk shows di u dopu meziornu, è hè andatu à u centru U Spettaculu di Stasera è Saturday Night Live .

Quest'ultima era una rara fonte di piacè per ellu, cume travagliava cù u regista Carl Reiner, cù quale hà fattu u so primu filmu, U Jerk (1979). Scrive u mondu di u filmu mi avia cambiatu. Carl Reiner hà gestitu un set di gioia. Infine.

Se andessi à dà à qualcunu stu libru, seraghju tentatu d'include un DVD di Tuttu di Me , u filmu Mr. Martin hà fattu in u 1984 cù Lily Tomlin è Ms. Tennant, cù u sgiò Reiner chì dirige. U cuncettu hè chì Ms. Tomlin, una erede guasta, lamentosa è morta, hà abitatu u corpu di u sgiò Martin - esattamente a metà. A so cumedia fisica quì hè veramente maravigliosa. À a fine di u filmu, ellu è Mma Tomlin ballanu inseme à All of Me, è a sequenza hè cuntenta è romantica quant'è tuttu ciò chì mai vidite. Sembra, naturalmente, spontanea. Ùn pudete micca leghje stu libru è ùn vulete micca per Steve Martin a stessa cosa in a vita vera: gioia, è pedi felici.

Nancy Dalva, scrittore senior in2viziu, rivede libri di regula per UObservitore. Si pò ghjunghje à ndal va@observer.com.

Articuli Chì Pudete Piace :