Principale Arti U Bizarru Museu di Tecnulugia Jurassica di LA celebra i 30 anni - Hè u tempu di visità

U Bizarru Museu di Tecnulugia Jurassica di LA celebra i 30 anni - Hè u tempu di visità

Chì Filmu Per Vede?
 
Una tavula di divinazione da a mostra, The World is Bound with Secret Knots - The Life and Works of Athanasius Kircher, 1602-1680.Museu di Tecnulugia Jurassica



Palms hè un quartieru chjucu ma densamente populatu di Los Angeles incastonatu in u scornu trà duie autostrade intersecanti. Vicinu à a fruntiera cù Culver City, micca luntanu da un Burger In-N-Out, ci hè una linea di bastimenti cummerciali indescriptibili longu u Boulevard di Venezia chì di solitu ùn daresti micca un secondu sguardu. Sì sì, però, allora un segnu pò attirà a vostra attenzione: u Museu di a Tecnulugia Jurassica. Dapoi a fundazione di l'istituzione da David Hildebrand Wilson trè decennii fà - festighjeghja u so 30esimu anniversariu quist'annu - chì u paradossu cunvincente in autumàticu di un nome hà accanitu assai una doppia presa. A parte anteriore di u palazzu insinua altre curiosità, parendu qualcosa cum'è una buttrega fora Harry Potter cù a so fontana di petra sculpita è piccule nicchie chì accoglienu artefatti cù etichette enigmatiche. È sì avete u curaghju di francà a soglia, truverete chì a Tecnulugia Jurassica abbraccia più di ciò chì si puderia mai induvinà. A facciata di u Museu di Tecnulugia Jurassica.Jennifer Bastian / Museu di Tecnulugia Jurassica








Hè guasgi impussibile di discrive succintamente stu locu. E guide di a cità sparteranu cumunamente e so offerte lucali cum'è uniche, ma raramente vi truverete in una destinazione culturale cun cusì poche analogie muderne. Hè di sicuru u museu u più sottovalutatu di l'America, è u più spessu trascuratu di u L.A., ma ancu chjamatu un museu pone u so inseme di dumande.

Girate à diritta da u biglietteru è a prima cosa chì scuntrarete hè un mudellu à scala di l'Arca di Noè. Di fronte à questu hè un vetru chì mostra un esemplariu cunservatu di Megolaponera foetens , a puzza di u Camerun di l'Africa Centrale Occidentale. A visualizazione dice à i visitori chì a furmica stà nantu à u pavimentu di a furesta per guasi tutta a so vita finu à ch'ella inhale e spore di un certu fungu, chì poi ripiglia u so cervellu, cunducendula à scalà un arburu finu à ch'ella more. U fungu cresce da u corpu di a furmicula finu à chì puderà liberà più spore, cuminciendu u prucessu di novu. L'esposizione hà un mudellu di una tale formica nantu à un ramu, un picculu pin d'un cappellu di funghi chì ne spunta. Vista di l'installazione di Sognu di Terra è Celu - U Viaghju Estaticu di Konstantin Tsiolkovsky.Museu di Tecnulugia Jurassica



A furmicula puzzante ùn hè micca vera, ma definisce ciò chì hè reale è ciò chì ùn hè micca quì hè un compitu difficiule. Questu sfida tuttu ciò chì avemu amparatu à aspettà da un museu, ancu a definizione stessa di a parolla. Generalmente, queste sò istituzioni chì presentanu fatti. Puderete stabilisce a vostra mente pensendu à u Museu di a Tecnulugia Jurassica cum'è un spaziu d'arte elaboratu, ma questu minerebbe alcuni di i punti abbastanza salienti chì intende fà nantu à a storia, l'arte, a scienza è, soprattuttu, e percezioni umane di elli. Mentre ùn ci hè micca una tale spezia cum'è Megolaponera foetens , ci sò, in fatti, funghi parassiti chì cuntrullanu essenzialmente a mente di e furmicule è altri insetti. U museu hè fantasticu, ma sempre menu alluntanatu da a verità di a nostra strana pianeta di ciò chì si pò pensà. Veduta dettagliata di u soffiu d'anatra da a mostra, Dite à l'ape ... Credenza, cunniscenza è cognizione ipersimbolica.Museu di Tecnulugia Jurassica

U megliu modu per pensà à sta raccolta di mostre strane hè cum'è un spaziu induve tutti i miti, u folklore, e leggende urbane è i conti di e vechje mogli sò apprezzati per i so elementi di verità. Lawrence Weschler descrive u museu in U Cabinet of Wonders di Mr. Wilson, chì hè statu un finalista per u Premiu Pulitzer 1996 in nonfiction, cum'è un gabinettu di curiosità di dimensioni giganti. Uriginariu di u Rinascimentu, per centinaia d'anni omi europei di mezi tenenu tali armarii (allora stanze private) piene d'ogetti insoliti o distinti. In una era di scuperta scientifica, sti cabinetti mostranu ogetti chì ùn eranu ancu cumpletamente capiti. Oghje, l'omu pò esse tentatu à pensà chì capimu u mondu à un gradu micca troppu luntanu da perfettu. U museu di Wilson sottutesta à sta idea, offre teorie alternative nantu à u funziunamentu di tuttu, da a memoria à a medicina.

Ancu s'ellu ùn hè micca un grande edifiziu, i so dui piani sò densamente imballati. Un rinculu cuntene esempi di micro-sculture incise da pinheads, granu di risu è petre di frutta. Un altru mette in mostra esempi di corne umane. Una stanza hè dedicata à i rimedii casani per e malatie cumune, cum'è manghjà topi morti nantu à pane tostatu per piantà di bagnassi, o inalà u soffiu d'un anatra per curà u tordu. Ci hè un spettaculu annantu à i cani spaziali sovietici è un altru nantu à l'arte di fà figure di corda. Vista d'installazione di Vita di Creature Perfette - Cani di u Prugramma Spaziale Suvieticu mustratu accantu à un organu di pompa.Museu di Tecnulugia Jurassica






Spustà attraversu u Museu di a Tecnulugia Jurassica hè cum'è esse in presenza di fantasmi, o forse sentirsi cum'è se sì unu. L'internu hè senza finestra è tenutu in poca luce, e mostre mostranu in permanenza una leggera luccicazione terrena. Parechji schermi venenu equipati di telefoni à l'antica chì vi sussuru l'infurmazioni in l'arechja. Ci sò diorami cù lenti chì prughjettanu ologrammi di figure umane nant'à i so paisaghji. À u pianu superiore ci hè un teatru chì mostra filmi sperimentali fatti in casa, è dinù una ricustruzzione di u studiu di u zar Nicolas II induve i tè è i biscotti sò sirvuti. L'edifiziu hà un giardinu à l'aria aperta cù culombe, induve certe volte truverete un musicante chì ghjoca à nyckelharpa . In corta, ci hè una calmante, all-subsuming otherworldliness à questu spaziu. A Sala di Microscopia.Jennifer Bastian / Museu di Tecnulugia Jurassica



A cullezzione di stereoradiografi di fiori? Opere attuali di u veru pionieru di i raggi X Albert G. Richards. E teurie pocu ortodoxe di Geoffrey Sonnabend nantu à a natura di a memoria? Probabilmente inventatu. I cani spaziali sovietici? Reale. Athanasius Kircher, u polimata tedescu chì hà dichjaratu a cunniscenza di tutti i sughjetti? Reale. E so teurie nantu à a meccanica di l'Universu? Micca abbastanza fattibile. Cum'è David Wilson hà cunsacratu decennii à mette in ballu ste storie, si puderebbe perde facilmente anni cercandu si ùn sò micca attenti. Hè assai megliu per perdesi simpliciamente in u museu per un tempu invece. Hè un munimentu vivu à a citazione di Hamlet chì ci hè più cose in u celu è in a terra di quellu chì qualchissia di noi puderia osà imaginà. È troppu pochi imaginerianu chì ci hè una istituzione cusì stupente singulare in stu picculu quartieru di Westside L.A. Speremu chì, in u so 30esimu annu, u Museu di Tecnulugia Jurassica diventa un pocu menu una stranezza trascurata stessa.

Articuli Chì Pudete Piace :