Principale Arti Cum'è Hamlet, Ruth Negga hè un Emo Dreamboat Cù Vendetta

Cum'è Hamlet, Ruth Negga hè un Emo Dreamboat Cù Vendetta

Chì Filmu Per Vede?
 
Ruth Negga in Hamlet .Teddy Wolff.



L'amanti di u teatru raccolgenu Lears, Medeas è Blanches DuBois u modu in cui l'altri accumulanu libri di partita casuale o auricolari Apple. I Grandi Roli sò assestati di modu rutinu annantu à l'anni, è si riempie a memoria di elli in un cassettu diversu pensendu chì puderanu esse utili un ghjornu. I critichi tenenu u signore sà quanti Hamlets in quellu cassettu: alcuni in diretta, alcuni in film o via NT Live. Aghju venutu d'acquistà un novu Danese malincunicu chì hè cusì frescu, adduluratu è infiammatu di vita, u vogliu assaghjà prima di scuzzulallu. À u magazinu St.Ann, l'attrice etiopi-irlandese Ruth Negga (AMC's) Predicatore ) capta una qualità essenziale chì tanti altri Hamlet anu mancatu: impetuosità adulescente. U principe astutu, timidu, ma ardente di Negga sente tuttu troppu prufondu è risponde troppu bruscamente; cambia identità è credenze cù una velocità chì pare calma, ma hè vera à a rotula ormonale di esse ghjovanu, dotatu è eroicu.

Donna di 38 anni, Negga presenta da giovanu almenu 20 anni più ghjovanu, una trasfurmazione forzata aiutata da i so capelli corti ritagliati, caratteristiche delicate, è cornice compatta in un vestitu strettu. In modu persunale, aghju longu vulsutu vede un Hamlet adulescente-cum'è un grassottulu è un calviziu. Aghju vistu à Simon Russell Beale è Paul Giamatti fà u rolu, allora quelle prurite sò graffiate. Negga pò sembrà ch'ella sia surtita da una banda di ragazzi, ma hà risorse fisiche è emotive profonde è carisma da u bucketful. Hamlet si face pienghje à u geniu emo di u so Chì un travagliu hè un discorsu omu; si riduce è vede cum'è un caprettu risentitu ogni volta chì u so ziu Claudiu (Owen Roe) intimurisce à agguantassi a nuca; quandu u vendicatore sognante chjude e labbra cù una Ofelia tremula è scomoda (Aoife Duffin) vi dumandate se andate in un Romeo è Juliet per sbagliu.

Questu hè un pensamentu Hamlet , troppu-cum'è aspettate (qualchissia hà fattu Jock Hamlet ?) - è a prestazione astuta è divertita di Negga, cumbinata cù una superba consegna di versi, trova fresca urgenza è chiarezza in i famosi soliloqui, ancu cù un vantaghju di flirtatu di u stessu sessu quandu Hamlet si allarga seducente in una sedia di peluche è ghjoculi cù amichi di scola Rosencrantz è Guildenstern. Infine, ci hè u sottotestu razziale di sta pruduzzione muderna, da Gate Theatre Dublin è messu in scena da u direttore sudafricanu Yaël Farber: Hamlet hè l'unica persona di culore in scena - fora di u fantasma di u so babbu assassinatu, u rè (Steve Hartland ). Isolatu cusì, u monarca assassinatu è u figliolu vendicatore ponu sembrà piglià un stabilimentu biancu (irlandese).

Tuttu ciò chì avemu bisognu dopu hè un inseme uniformemente grande è un cuncepimentu brillanti è una direzzione per mè di dichjarà questu u megliu Hamlet si pò mai vede. Ma aghju paura chì Negga superi un cast di sustegnu altrimente adeguatu, cù una direzzione evucativa ma micca rivelatrice. Claudius di Roe, un tippu militare roncu, di faccia rossa in jackboots, hè a vostra solita presa fascista di u cattivu. Fiona Bell hè decente ma ùn riesce micca à fà di più Gertrude, un rolu centrale ma spessu ingratu. Sò sempre bramosu di vede ciò chì un direttore farà cù u Problema Ophelia-cumu dà à stu rolu femminile puramente reattivu è tragicu più agenzia è prufundità. A suluzione di Duffin hè di signalà a miseria neurotica da anni di abusu emotivu in manu à u viscosu Polonius (Nick Dunning). È u stalwart Horatio di Mark Huberman hè u più perifericu è de-enfatizatu chì pensu di avè mai vistu. U megliu amicu di Hamlet si fonde praticamente in i muri dipinti di neru di e porte cuncipite da Susan Hilferty. Unu di i tagli più sfurtunati di u script (chì vene sempre à trè ore è mezu) hè a tenera morte di Hamlet è Horatio.

Per tutte ste riserve di spettaculu, a produzzione di Farber si sposta cun rapidità è impegnu, aduprendu sia u palcuscenicu sia u postu di u publicu in modi inventivi. Ci sò luccichji di l'invenzione regiunale prima - O Hamlet, chì ancu questu, troppu solidu lamentu di carne, di solitu ghjucatu in isolatu, hè in parte cunfidatu à Ophelia. A Hamlet induve tutti i soliloqui sò publichi? Purtatelu. Ma l'idea hè cascata dopu à quella scena. Altri fioriti eranu megliu lasciati in prova. A scena splendidamente spaventosa trà u nostru eroe è u fantasma di u babbu hè ghjucata daretu à un fogliu gigante semi-traslucidu di plastica, cù a nebbia chì sbocca sottu (siate pronti per parechje nebbia è incensu in u corsu di a notte). Per uni pochi secondi, sta membrana ondulante hè evucativa è pulita ... allora pare solu un enorme sprechju di Saran Wrap.

Eppuru, hè una prova di a forza è a grazia di u prodigiosu principe di Negga chì, ghjorni dopu, sò Fantasy Footballing in una sucietà diversa. Claudiu di Michael Shannon? Verificate. Toni Collette cum'è Gertrude? Iè! Zendaya cum'è Ophelia? Perchè nò! U mondu riceve forse un novu Hamlet ogni 3,5 minuti; ma raramente unu cù quella forma è caratteristica ineguagliata di a ghjuventù soffiata, cume Ophelia suspira. È noi, cum'è i sculari bisotti, suspiremu cun ella.

Articuli Chì Pudete Piace :