Principale Divertimentu I 20 Migliori Album di Jazz di u 2016

I 20 Migliori Album di Jazz di u 2016

Chì Filmu Per Vede?
 
Speranza Spalding.Santu Andres



Se ci hè un modu per imaginà un risultatu pusitivu per David Bowie A morte di ghjennaghju, pudemu cunsulà ci cù a luce fresca ch'ellu hà lampatu nantu à a musica jazz in u 2016.

Da u dolce sax solo di David Sanborn nantu à i Ghjovani Americani à a tromba di AACM a grande apparizione di Lester Bowie in quasi a metà di Cravatta Nera, Rumore Biancu à u rolu di rinumatu batterista d'avanguardia Joey Baron in Fora, u caru partutu Thin White Duke hà sempre avutu una grande orechja per a musica in sta cumunità per a maiò parte di a so carriera.

LEGGI STU: I 10 Migliori Album di Jazz di u 2017 (Finu à quì)

Ma u calciu in i pantaloni hà datu u jazz cun aduprendu a linea di u gruppu di u saxofone di New York City Donny McCaslin è u chitarrista di l'ECM Ben Monder hè stata una ispirazione per u generu in un sensu simile di trascendenza à u so ricunimentu cusciente cù u hip-hop l'annu prima attraversu À Pimp Una Farfalla.

Quale sà se Bowie averia continuatu à travaglià cù McCaslin è a so banda - u core di u quale hè arrotondatu da u batterista Mark Guiliana, u bassistu Tim Lefebvre è u tastierista Jason Lindner - s'ellu ùn era micca mortu di cancheru di fegatu dui ghjorni dopu chì l'album esca ( à u so 69esimu anniversariu, micca menu). Ma mentre The Magic Shop - u studio di u centru di a cità di New York induve ★ hè statu arregistratu - hà chjosu e so porte pocu dopu a morte di Bowie, a magia di ciò chì Starman è e so accuse cuspiravanu à l'internu di questi muri pò esse intesa in tuttu u scopu di a nostra lista di i migliori jazz album di l'annu, sia intenzionale sia altrimenti.

venti) Logan Richardson , Sposta (Nota Blu)

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=sGmctwXFR3A&w=560&h=315]

Pat Metheny hè apparsu solu nantu à dui album Blue Note in u corsu di a so carriera: Una volta in u 1994 nantu à un bellu album à duettu cù u so chitarrista John Scofield ( Puderaghju Vede A Vostra Casa Da Quì ) , è dinò in u 1999 quandu era unu di l'invitati à l'umaggiu di Cassandra Wilson à Miles Davis, Migliaie Viaghjatrici.

In ogni modu, finu à l'ultimu invernu quandu a legenda di a chitarra hè stata piazzata in un rolu primu in u debut in etichetta di u saxofonista Logan Richardson, interpretendu accantu à una squadra di a lista A arrotondata da u magnificu Harish Raghavan à a bassa, Jason Moran à u pianoforte è u so batteristu Nasheet Aspetta. Per parechji appassiunati di jazz mudernu, sta furmazione hè qualcosa di una banda di sognu è ùn si delude micca in u minimu Sposta.

Richardson rende omagiu à e so radiche di u Kansas City cun un sensu di audacia micca cunvenziunale chì và da i stile di camera di jazz di Slow à una interpretazione muderosa di a Polizia-jacking Locked Out Of Heaven di Bruno Mars cun facilità senza saldatura.

19) Yusef Kamaal , Neru Focus (Registrazione Brownswood)

[bandcamp width = 350 height = 470 album = 1841959426 size = large bgcol = ffffff linkcol = 0687f5 tracklist = false]

Yusef Kamaal ùn hè micca una persona, ma piuttostu un duo di jazz chì travaglia da u Sudu di Londra cumpostu da u batteristu Yusef Dayes è u tastierista Kamaal Williams chì l'impresariu di musica britannica Gilles Peterson hà firmatu à a so impronta Brownsound Recording dopu avè vistu esce in cuncertu per 20 minuti.

L'impulsu di l'icona di a BBC li hà servutu abbastanza bè; u debut di a coppia Focus Neri piglia u jazz britannicu in u regnu di u spiritualismu funk futuru chì aiuta à trasfurmà tali impronte astratte americane di hip-hop cum'è Stones Throw è Brainfeeder in e migliori fonti novi per u jazz oghje.

Arrotondatu da cumpagni di Londra di u Sud cum'è u sassofonistu Shabaka Hutchings , trumbettista Yelfris Valdes , bassisti Tom Driessler è Ghjorni Kareem , è chitarristu Mansur Brown è uttenendu Malcolm Catto di l'Heliocentrics à pruduce, Yusef Kamaal face esattamente u tippu di musica chì u so capu d'etichetta ama girà nantu à u so celebru spettaculu in BBC Radio 6.

18) Marquis Hill , A manera di ghjucà (Concord Jazz)

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=gQcgeQdvLAI?list=PLgWmP-F0RTPOhHiW9pgyfu_mvU0_jP9Jc&w=560&h=315]

Da i famosi registrazioni Hot Fives è Hot Sevens di Louis Armstrong à a fine di l'anni 20 à a modalità di u terzu ochju di Lester Bowie, Chicago hà sempre avutu un ripertoriu solidu cum'è una di e grandi cità per a tromba di jazz. A 29 anni, Marquis Hill cuntinua sta sterpa cù un sonu chì incarna a storia di a so cità purghjendu dinò a so lascita in u 21u seculu cù u so stimatu Blacktet: u sassofonistu Christopher McBride, Justin Thomas in vibrazioni, u bassistu Joshua Ramos è u batterista Makaya McCraven.

À u so debut in Concord Jazz, stu figliolu nativu di a cità Windy rende omagiu à a so cità, prima di tuttu, aprendu A manera di ghjucà cù una lettura animata di a musica tematica di Chicago Bulls di l'epica Michael Jordan.

Da quì in avanti, questu incredibile inseme offre reinventazioni futuriste di standard di jazz cum'è Moon Rays di Horace Silver, Maiden Voyage di u so cumpagnu Chicagoan Herbie Hancock, Fly Little Bird Fly di Donald Byrd è Straight, No Chaser di Thelonious Monk, chì a so Concorrenza Internazionale di Trombe hè stata fundata in u so nome Hill hà vintu in u 2014. È a so rapida interpretazione di Victor Young è My Foolish Heart di Ned Washington cù voce da a cantante Christie Dashiell, hè veramente più RE chè Nat King Cole.

A manera di ghjucà hè più cà un album; hè una carta di visita chì assicura chì u jazz classicu di Chicago sia vivu è bè in manu à unu di i so giovani leoni i più talentuosi.

17) Anat Fort Trio cun Gianluigi Trovesi, Birdwatching (ECM)

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=eD4E5Zt6u8s&w=560&h=315]

L'ornitulugia hè sempre stata nant'à i punti di interessu tematichi più intriganti in u cuntestu di a musica jazz. Ornette Coleman, Dave Holland, Donald Byrd è, naturalmente u Birdman di jazz originale, Charlie Parker, anu resu omagiu sonicu à l'acelli è à l'osservazione di l'uccelli durante l'anni. Per u so terzu LP per ECM, a pianista israeliana Anat Fort segue a seguita di sta traiettoria ispiratrice in a so arte, non solu chjamendu u so novu album dopu u so passatempu preferitu, ma sparghjendu a so proverbiale apertura alare ancu cù alcune di e so cumpusizioni e più espansive.

On Birdwatching, Fort hè vultata in casa soia à Tel Aviv, duv’ella hà realizatu una seria di cuncerti cù unu di l’artisti preferiti di u pianistu, u ghjucadore di corna talianu Gianluigi Trovesi. I successi di sti spettaculi anu inspiratu u trio, arrotondatu da a so sezione ritmica di lunga data di u bassistu Gary Wang è di u batterista Roland Schneider, per andà in studio cù Trovesi è arregistrà sta eccezziunale raccolta di 12 cumpusizioni.

Questu hè un mischju classicu di soni ebraici è mediterranei chì si intersecanu cum'è i deliziosi fragranzi chì venenu da un mercatu di u vechju Brooklyn, creendu una sperienza d'ascoltu cusì culurita è calmante cum'è u passatempu da u so nome.

16) Bobby Kapp / Matthew Shipp, Cactus (Spia di u Nordu)

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=8eN01TDEUng&w=560&h=315]

U batteristu Bobby Kapp hè statu un apparitu criminale sottovalutatu di u jazz underground di New York dapoi l'anni 60. Hè apparsu nantu à LPs chjave di forma libera cum'è Impulsu prufondu di 1967 di Marion Brown! gemma Tre Per Shepp oltri à u pianistu è longu cullaburatore Dave Burrell u cruciale album di trio di u 1969 Alta (cun Norris Jones à a bassa).

Ma stu magnificu scontru cù u cumpagnu di u centru di a cità Matthew Shipp nantu à l'eccellente Cactus face forse u duellu u più feroce trà pianoforte è batteria di i gusti chì sinceramente ùn pensu micca chì a musica jazz abbia mai sperimentatu prima.

15) Craig Hartley, Books On Tape Vol. II - Edizione Standard (autoliberatu)

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=WpDbtVPr71w&w=560&h=315]

Studendu, riflettendu, organizendu, ghjustappunendu è interpretendu canzoni è artisti chì sò ghjunti davanti à noi, credu chì pudemu esse capaci di capisce megliu noi stessi è u mondu in quale campemu, opina u pianista Craig Hartley in una dichjarazione publica annunzendu a liberazione di u secondu secondu vulume di u so Libri On Tape.

Cù una sezione ritmica agile cumposta da u bassista Carlo De Rosa è The Bean, Mr. Jeremy Clemons, à a batteria, u diplumatu di u 2006 di a Manhattan School of Music mette in ballu sta dichjarazione cù imaginativi mashups di u Prelude N ° 2 di Bach è Miles. Solar di Davis (Sinclair) è Imagine and Peace Piece di John Lennon di Bill Evans (Imagine Peace Piece), oltre à letture luminose di Mood Indigo di Duke Ellington è Junk di Paul McCartney.

14) Tentaculi di u Cervellu , Tentaculi di u Cervellu (Ricaduta)

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=eYKJtJeVYyw&w=560&h=315]

Per quelli chì anu scupertu u jazz attraversu John Zorn è e so affiliazioni cù Mr. Bungle è Cannibal Corpse, l'elementu metallicu di u generu hè prevalente dapoi più di 25 anni avà (ancu di più, sè site trà quelli di noi chì contanu a batteria di Bill Ward in Black Sabbath cum'è a prima vera fusione di e duie arti).

In u so debut debule, Chicago's Tentaculi di u Cervellu piglia u bastone abbandunatu da gruppi cum'è Pianu di Fuga Dillinger è Candiria incorpurendu elementi pesanti di free bop in i so spartimenti spastichi, ricurdendu i ghjorni di halcyon di Naked City quandu Yamantaka Eye of the Boredoms cantava cun elli, artigianendu eviscerazione pura per l'improvvisazione.

13) Sicondu Croker , Velocità di Fuga (O'Keh)

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=jnOdTcxSi9k&w=560&h=315]

Cum'è nipote di u leggendariu trumbettista Dixieland Doc Cheatham, era naturale chì Theo Croker, graduatu di u Conservatoriu Oberlin, ripigliessi u cornu. Tuttavia, ciò chì hà creatu stu ghjovanu Velocità di Fuga va al di là di u so pedigree Big Easy mentre ellu è u so gruppu DVRK FUNK, cumpostu da reedist chì hè uguale Mac Rebennack è Mark Morrison's Return of the Mack. Si tratta di cuffie bop di u più altu ordine.

12) Wolfgang Muthspiel, Rising Grace (ECM)

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=_BKVfbwI3X4&w=560&h=315]

L'idea di u grande quintettu hè viva è sana nant'à u secondu LP di l'ECM cum'è capimachja di u chitarrista austriacu Wolfgang Muthspiel.

Arregistratu in u sudu di a Francia cù un combo stravagante chì si compone di u pianista Brad Mehldau è u so compatriota di sempre Larry Grenadier à a cuntrabassa, u batterista Brian Blade è u putente Ambrose Akinmusire à a tromba, Rising Grace hè jazz modale bellu prufondu, meludicu chì si cuncentra intornu à u graziosu travagliu di Muthspiel nantu à u fretboard in e chjave di Jim Hall è Ralph Towner. Essenziale in a notte à sente.

ondeci) Henry Threadgill, Vechji Serrature è Verbi Irregulari (Registrazioni Pi)

[bandcamp width = 350 height = 470 album = 318468672 size = large bgcol = ffffff linkcol = 0687f5 tracklist = false track = 2483682666]

Dapoi chì s'hè unitu à a stimata fraternità di Chicago in forma libera L'Associazione per l'Avanzamentu di i Musicisti Creativi à a so cuncipitura à l'iniziu di l'anni 60, u sax grande Henry Threadgill hè statu un attore essenziale in l'evoluzione di u jazz creativu in i Stati Uniti, un filu chì hà aiutatu à guadagnallu u Premiu Pulitzer in musica.

Alcune di e so migliori opere apparsu annantu à l'impronta di Brooklyn Arregistramenti Pi , Induv'ellu face l'album dapoi l'ultimi 15 anni è hà publicatu unu di i so travagli i più intriganti ancu quist'annu cù Vechji Serrature è Verbi Irregulari, un discu chì ùn conta micca Threadgill u musicante ma piuttostu u cumpusitore, riunendu un novu gruppu chjamatu Ensemble Double Up cumpostu da dui pianisti (eroi attuali di l'ECM David Vrellis è Craig Taborn), dui saxofonisti alti (Curtis MacDonald è Roman Filiu) è una sezione ritmica per a tuba, a batteria è u viuluncellu per dà vita à una suite di sei parti scritta in omagiu à u so cumpatriotu cadutu è cumpagnu cumpusitore Butch Morris, mortu di cancheru di pulmone in u 2013.

Ch'ellu maneghji u grande ottone o a bacchetta di cunduttore, Henry Threadgill continua à applicà e lingue nove à a cunversazione jazz cù un sensu d'avventura chì sona cusì frescu è sfidante cum'è cù l'AACM o a scena di loft di New York City o per Bill Etichetta Axiom di Laswell o cù u so sensazionale gruppu di camera Zooid. Ùn pudemu chè sperà ch'ellu si radduppi in a registrazione di più cumpusizioni cù questu Ensemble Double Up.

LEGGI STU: I 50 Migliori Canti di u 2016

10) Ghjuvanni Scofield , Paese per Vechji Omi (Impulsu!)

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=md_OqfwKq5o?list=PLjayAGOONSz1sxG43sXSdNozPbh2fTUir&w=560&h=315]

Paese è jazz ùn si mischjanu tantu in sti ghjorni. Ma in quelli casi rari induve sti dui mondi si scontranu, i risultati ponu purtà qualchì magia seria.

Per u secondu album di Sco nantu à l'impulse rivitalizatu! impronta, unisce e forze cù vechji amichi è cumpagni di leggende creative Steve Swallow à u bassu è u batterista Bill Stewart per arricchisce in l'amore puru di u chitarrista per assi mitiche di paese cum'è Buck Owens è Leon McAuliffe di Texas Playboys di Bob Wills attraversu interpretazioni imaginative di tali favuri cum'è Hank Williams 'I'm So Lonesome I Could Cry, Jolene di Dolly Parton è Mama Tried di Merle Haggard recentemente partutu.

U trio hà ancu trasfurmatu u standard di mamma-jeans di Shania Twain You Are Still The One in una marmellata seria.

9) L'Esperimentu Robert Glasper , ArtScience (Nota Blu)

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=8u8s3w1DcwQ?list=PLrxx7Wltgp2QMtdzy431g42a57EMvXkUo&w=560&h=315]

Dopu à dui album ricchi di lochi d'ospiti di grande prufilu, u megliu modu per Robert Glasper di rinvivisce u so gruppu The Experiment era di tene u novu album un affare di famiglia. È hè esattamente ciò chì anu fattu cun ArtScience, chì imagineghja cumu un gruppu di fusione di l'anni 70 puderia esse intrutu in u ghjocu R&B in l'oghje invece di l'epica discoteca.

A parte più bona di u discu, in realtà, hè quantu ci sentemu cantà u saxofonista / tastierista Casey Benjamin, a so voce trattata hè di una varietà più melodica di serietà di Gil-Scott Heron-esque è di dolcezza Stevie Wonder chì si pò sente u più potente nantu à a bella copertina di a nova onda di The Human League lenta jam jam Human.

8) AZIZA, Aziza (Dare2)

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=pAa4jwzzeVc&w=560&h=315]

L'Aziza hè una piccula criatura di u boscu chì serve cum'è u Diu di l'ispirazione per l'anzianu regnu di a chitarrista Lionel Loueke, a patria africana di Benin. I so puteri venenu da a capacità di prestà a so magia à i cacciatori è à i raccoglitori chì entranu in i boschi. Hè ancu u nome di l'ultimu supergruppu di travagliu di u leggendariu bassista di jazz Dave Holland.

Includendu Loueke è arrotondatu da u saxofonistu Chris Potter è u batteristu Eric Harland, per dì Aziza a banda grooves più forte chì u so predecessore Prism 2013 (cù u pianista Craig Taborn è l'ex Stasera Spettaculu direttore musicale Kevin Eubanks à a chitarra) hè veramente un eufemismu.

Holland è Potter travaglianu inseme dapoi 20 anni cumparendu inseme nantu à alcuni di i migliori travaglii di u bassistu per ECM à l'iniziu di l'anni 2000, mentre Loueke hà giratu cun Potter è Harland in u quadru di Herbie Hancock Lettere Joni. Stu sensu di familiarità ghjoca un rollu chjave in a fresca coesione di stu discu - a parentia trà questi omi ghjunghje à un ritimu di frebba nantu à Aziza cù una fusione cuntinentale di ritmi di alta vita è interazione cinetica nata da una rara tempesta perfetta di ammirazione prufessiunale è di vera amicizia.

7) Donny McCaslin , Aldilà di Avà (Musica Motema)

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=GFY8pq78Qes?list=PLJNbijG2M7OwNBLT7I1r5_VoAG16k_4DR&w=560&h=315]

Donny è u gruppu eranu assai in traccia di u prucessu di dolu quandu anu cuminciatu à travaglià Oltre Avà, hà arregistratu solu trè mesi dopu à a morte di David Bowie, chì hà sparatu a so carriera in a stratosfera quandu li hà purtati à bordu per arregistrà .

Cù l'aiutu di u chitarrista Nate Wood è di u pruduttori David Binney, a banda hà canalizatu u so dulore à spinghje si à mantene a fusione di produzzione EDM innovatrice è improvvisazione jazz cù una interpretazione salvatica di Coelacanth 1 da Deadmau5 è u freq'd di McCaslin originale Faceplant.

Intantu, u gruppu rende un omagiu sublime à u so vechju capu in forma di interpretazioni imaginative di u Fora mette in risaltu A Small Plot of Land (cun ​​voce di Jeff Taylor) è una traduzzione trascendente di u Bassa pezzo centrale Varsavia.

Ch'ella sia o micca sta banda da arregistrà cù un'altra icona pop resta da vede. Ma vede cumu anu sfruttatu u più tempu chì anu passatu in cumpagnia di u nostru amatu Ziggy hè veramente ispiratore.

6) Kris Davis , Duopoliu (Piroclasticu)

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=5BoFJxVI0sU?list=PLi8kf51LPvBcs6XDOSGKETKHTTGvviWsC&w=560&h=315]

S'ellu ci hè una cosa chì u pianistu Kris Davis hà intrinsicamente affissatu dapoi chì hè surtitu da a scena jazz di New York in l'anni 2000 era a so capacità di ripiglià è di ghjucà cù alcune di e menti più avanzate di u circuitu lucale, ch'ellu si tratti di Trevor Dunn o John Zorn o Michael Formanek o u so cumpagnu frantumatore di vetru Mary Halvorson, è avete una conversazione piena di finezza è audacia.

Per i so ultimi ultimi anni di capu, Davis, nata in Vancouver, porta sta cumpatibilità interpersonale intrinseca cù i so culleghi à un novu sensu d'intimità cù u brillante Duopoliu, un album cumpostu da una seria di duetti cun amichi ch'ella ùn hà mai arregistratu prima, cumpresu u grande clarinettu Don Byron, u saxofonistu altu Tim Berne, i batteristi Billy Drummond è Marcus Gilmore di u Vijay Iyer Trio, i pianisti Angelica Sanchez è Craig Taborn è i chitarristi Julian Lage è Bill Frisell.

Un inseme cumpostu di originali, copertine è improvvisazioni, Davis mette in bella mostra l'interazione intelligente chì hà amparatu i so paragoni ghjusti cù u grande Cecil Taylor.

5) Speranza Spalding , D + Evoluzione di Emily (Concordia)

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=3SFPBRPwPRA?list=PLoWZCHfFs1_eytsfeawtWLUxBcRJ8b3Se&w=560&h=315]

Hè statu difficiule di decide se mette u secondu o terzu LP Esperanza nantu à a lista di jazz di questu annu o a prossima lista di R&B per via di u modu audace chì intreccia i dui quì. Ma à a so radica, a reinvenzione sonora di u bassistu si basa in u so mistieru iniziale.

Cum'è u so alter-ego extrovertitu Emily (chì hè ancu u so nome di mezzu), ella rompe a divisione trà Janelle Monae è Joni Mitchell cù l'aiutu di un inseme incredibile messu in risaltu da trè di i nomi i più caldi di u jazz mudernu: u chitarrista Matthew Stevens, u tastierista Corey King è u batterista Karreim Riggins, un gruppu chì hà sicuramente affascinatu i fan di a fusione cù alcuni di i funky Return to Forever-isms participati à canzoni artier, più rocciose cum'è Funk the Fear è I Want It Now.

Spalding hè di jazz ciò chì FKA Twigs hè per R&B, una entità unica chì spinge i limiti di u so mistieru in u futuru.

4) MAST , Amore è Guerra (Alpha Pup)

[bandcamp width = 350 height = 470 album = 1611826062 size = large bgcol = ffffff linkcol = 0687f5 tracklist = false]

U cuncettu di produzzione astratta di beat utilizatu per cumpone jazz creativu hè statu purtatu à un novu nivellu nantu à u debut di Alpha Pup di MAST, u nomu di u multi-strumentista di Los Angeles. Tim Conley , chì ghjoca in u Fresh Cut Orchestra , Dimoni Ghiacciati è una mansa d'altri prughjetti chì duvete caccià in YouTube avà.

Mischjatu è maestru da u veteranu di a scena beat LA Daddy Kev è cun invitati da altri cumpagni novi lioni di scola cum'è Taylor McFerrin, Makaya McCraven è amichi di Fresh Cut, Snarky Puppy è a banda di David Bowie ★, Amore è Guerra hè una suite in trè atti per pause programmate è strumentazione in diretta chì stringe ulteriormente u nodu chì unisce a cultura urbana astratta è u jazz musicale in un intricciatu urganizatore di pussibilità.

3) Jack DeJohnette / Ravi Coltrane / Matthew Garrison, In Muvimentu (ECM)

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=YmksrygU7ls&w=560&h=315]

Jack DeJohnette hà sunatu solu cù John Coltrane una volta per trè canzoni à l'iniziu di l'anni 60. Ma un mezu seculu dopu, l'icònicu batteristu di Chicago si ritrova à guidà un gruppu cumpostu da u figliolu di Trane Ravi à u saxone, è ancu da Matthew Garrison, u figliolu di u longu bassistu di Coltrane Jimmy Garrison. Tuttu ciò chì duvete fà hè di ascultà e razze d'apertura di a so versione di Papa's Alabama per avè l'essenza di a modalità futuristica chì sti trè omi portanu quì.

Insemi, questu incredibile trio cross-generazionale inaugura sta grande lascita di jazz in l'ora cù una incorporazione di elettronica chì offre un cennu à ciò chì u più ghjovanu membru di u stimatu clan Coltrane / McLeod, Flying Lotus, grazie à u sapè laptop di a piccula Garrison.

U trio face ancu una bella meditazione annantu à Blue In Green di Miles Davis, un omagiu affettuosu à tempu à i pop di Ravi è à l'anziana carica di Jack in u listessu soffiu frescu. In Muvimentu hè, in una parolla, magnificu.

due) Situazione giuliana , Arclight / Campà in Los Angeles (Mack Avenue)

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=yWAT8CDm3lo?list=PLzZ1o0rhz9_CBNft84oui8GWSPS6UVoDq&w=560&h=315]

Per u so esordiu ufficiale cum'è capimachja nantu à l'impronta di Mack Avenue, l'anzianu zitellu prodigiu Julian Lage continua à dimustrà perchè hè u megliu chitarrista di u jazz mudernu cù questu abbagliante omagiu à i so eroi di chitarra elettrica di u principiu di u 20u seculu.

Se state ascoltendu aspetti di Chet Atkins è Les Paul durante u corsu di Arclight, hè perchè Lage è a so sezzione ritmica stupefacente di u bassistu Scott Colley è u batterista Kenny Wollesen rendenu omagiu à i tippi Chester è Lester sò stati influenzati da cum'è Merle Travis è George Barnes, creanu un umore chì hè ugualmente in u passu è fora di u tempu per brillanti effettu.

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=1r6WSUlvQ20&w=560&h=315]

Ancu megliu hè u EP digitale esciutu di pocu Campà in Los Angeles , chì aghjusta un pesu di più à a stupente variazione di i primi jazz di chitarra elettrica stu trio piglia in tante direzzioni sfarenti attraversu lunghe meditazioni annantu à u standard di 1938 di Sammy Cain è Irving Kahal I Mulateri Di L'esse ti vede è u Arclight mette in risaltu Stop Go Start tagliatu in diretta à u club di jazz di Los Angeles The Blue Whale di ghjugnu scorsu.

1) Jeff Parker, A Nova Razza (Innu Internaziunale, Ltd.)

[bandcamp width = 350 height = 470 album = 1307492242 size = large bgcol = ffffff linkcol = 0687f5 tracklist = false]

Nisun altru musicante in l'era muderna s'hè spustatu cusì perfettamente trà u rock è u jazz cum'è Jeff Parker.

Cum'è chitarrista per l'icone post-rock di Chicago Tartaruga , hà pigliatu u gruppu in direzzioni nove è sfidanti chì li anu tenutu à l'avanguardia di a creatività pop da l'ultimi 20 anni. Tuttavia, da tardi, Parker s'hè stabilitu cum'è unu di i più formidabili talenti solitari di u jazz mudernu.

A Nova Razza, U primu esordiu di Parker per l'incredibile etichetta Innu Internaziunale, forse tagli più vicini à u pannu di u classicu Tortoise sona à parechji di noi chì amemu è mancanu assai di più di tuttu ciò chì a banda stessa hà publicatu dapoi.

Radicatu in vechji registrazioni è battiti in casa chì sò stati seduti nantu à un discu duru o in a so pagina dormiente MySpace dapoi a fine di l'anni 2000, Parker hà rivisitatu queste reliquie cù un inseme assassinu cumpostu di misgi chì anu travagliatu cù Me'Shell Ndegeocello (bassista Paul Bryan ), Esperanza Spalding (sassofonista Josh Johnson) è Robert Glasper (batterista Jamire Williams), è li anu aghjurnatu per adattassi à a so recente ossessione per l'etichetta Brainfeeder è u so muvimentu di accompagnamentu Low End Theory.

A Nova Razza, Jeff Parker hà fattu una fusione cusì incredibile di scienza battuta astratta, aura post-rock è modalità sfumata chì sona persunalizata per quelli di noi chì si immergenu in è fora di questi mondi senza intoppi cum'è u cumpusitore stessu. Ciò chì cercu di dì hè, hà fattu l'album di jazz perfettu solu per mè.

***

I 50 Migliori Canti di u 2016

I 10 Miglii Album Hip-Hop di u 2016

I 10 Migliori Album R&B di u 2016

I 10 Miglii Album Sperimentali di u 2016

I migliori dischi trascurati di u 2016

I 10 Migliori Artisti Novi di u 2016

I Miglii Album di Jazz in diretta di u 2016

I Migliori Jazz Reissues di u 2016

I 25 Migliori Rilascii di u 2016

I Migliori Libri di Musica di u 2016

I 10 Migliori Album Live di u 2016

Articuli Chì Pudete Piace :